Compania dvs. a creat un nou medicament care poate vindeca artrita. Cum ați efectua un test pentru a confirma eficacitatea medicamentului?
Cele mai recente date despre vânzări tocmai au apărut, iar șeful dvs. dorește să pregătiți un raport pentru management despre locurile în care compania și-ar putea îmbunătăți afacerea. Ce ar trebui să căutați? Ce nu ar trebui să căutați?
Dvs. și un prieten sunteți la un joc de baseball și, din senin, el vă propune un pariu că niciuna dintre echipe nu va face un home run în acel joc. Ar trebui să acceptați pariul?
Doriți să efectuați un sondaj dacă școala dvs. ar trebui să-și folosească finanțarea pentru a construi un nou complex atletic sau o nouă bibliotecă. Câți oameni trebuie să chestionați? Cum vă asigurați că sondajul dvs. este lipsit de prejudecăți? Cum interpretați rezultatele?
Piese produse de un fabricant, de la care se strică în mod normal 4 piese la fiecare 100 piese pe care le produce, au început recent să se strice 5 piese la fiecare 100 piese. Când este timpul să apelați la un nou producător de piese?
Acestea sunt câteva dintre numeroasele exemple din lumea reală care necesită utilizarea statisticilor. Cum ați aborda aceste probleme? Există câțiva algoritmi umani în trepte, sau există o rezolvare generală a problemei?
- „Găsiți soluții posibile, decideți o soluție, planificați soluția, implementați soluția, învățați din rezultate pentru viitoarele soluții (sau resoluții).”
- „SOAP – subiectiv – problema dată, obiectiv – problema după examinare, evaluare – problema mai bine definită, planificați – decideți dacă există deja îndrumări de gestionare și planificați soluția pentru acest caz sau generați o nouă cale a soluției cu risc minim”.
- „HAMRC – ipoteză, scop, metodologie, rezultate, concluzie” – conceptul că nu există nicio diferență reală este ipoteza nulă.
Apoi, există gluma care compară diferitele moduri de gândire:
„Un fizician, un chimist și un statistician lucrau în colaborare la o problemă, când coșul de hârtie de gunoi a ars spontan (toți au jurat că au încetat să mai fumeze). Chimistul a spus:„ rapid, trebuie să reducem concentrația reactantului care este oxigenul , prin creșterea concentrației relative a gazelor nereactive, cum ar fi dioxidul de carbon și monoxidul de carbon. Puneți o pătură ignifugă peste flăcări.” Fizicianul a intervenit: „nu, nu, trebuie să reducem energia termică disponibilă pentru activarea arderii; să facem rost de niște apă pentru a stinge flacăra”. Între timp, statisticianul alerga în jur aprinzțnd și mai mult focul. Ceilalți au întrebat alarmați, „ce faci?”. ”Încerc să obține o dimensiune adecvată a eșantionului”.
Definiție generală
Statistica, pe scurt, este studiul datelor. Include statistici descriptive (studiul metodelor și instrumentelor de colectare a datelor și modele matematice pentru descrierea și interpretarea datelor) și statistici inferențiale (sistemele și tehnici de luare a deciziilor bazate pe probabilități și predicții exacte.
Etimologie
După cum sugerează și numele său, statistica își are rădăcina în ideea „stării lucrurilor”. Cuvântul în sine provine din vechiul termen latin statisticum collegium, care înseamnă „o prelegere despre starea de fapt”. În cele din urmă, acesta a evoluat în cuvântul italian statista, care înseamnă „om de stat”, și din cuvântul german Statistik, care înseamnă „culegere de date care implică starea”. Treptat, termenul a ajuns să fie folosit pentru a descrie colectarea oricărui tip de date.
Statistica, subset al matematicii
Așa cum ne-am aștepta, statisticile se bazează în mare parte pe matematică, iar studiul statisticilor a fost împrumutat de multe concepte majore în matematică: probabilitate, distribuții, eșantioane și populații, curba clopotului, estimare și analiză a datelor.
(Traducere de Nicolae Sfetcu din Wikibooks)
Lasă un răspuns