Cele mai comune interpretări ale mecanicii cuantice sunt rezumate în tabelul de mai jos. Valorile afișate în celulele tabelului nu sunt controversate, pentru că semnificațiile precise ale unora dintre conceptele implicate sunt neclare și, de fapt, ele însele se află în centrul controversei care înconjoară interpretarea dată.
Nu există dovezi experimentale care să distingă între aceste interpretări. În această măsură, teoria fizică este validă și este în concordanță cu ea însăși și cu realitatea; dificultățile apar numai atunci când cineva încearcă să „interpreteze” teoria. Cu toate acestea, proiectarea de experimente care să testeze diversele interpretări este subiectul cercetării active.
Majoritatea acestor interpretări au variante. De exemplu, este dificil să se obțină o definiție precisă a interpretării de la Copenhaga, așa cum a fost dezvoltată și susținută de mulți oameni.
| Interpretare | Autor(i) | Determinist? | Funcția de undă este reală? | Istorie unică? | Variabile ascunse? | Funcția de undă colapsează? |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Interpretarea ansamblului | Max Born, 1926 | Agnostic | Nu | Da | Agnostic | Nu |
| Interpretarea de la Copenhaga | Niels Bohr, Werner Heisenberg, 1927 | Nu | Nu 1 | Da | Nu | Da 2 |
| Teoria de Broglie–Bohm | Louis de Broglie, 1927, David Bohm, 1952 | Da | Da 3 | Da 4 | Da | Fenomenologic |
| Logica cuantică | Garrett Birkhoff, 1936 | Agnostic | Agnostic | Da 5 | Nu | Nu |
| Teorii temporal simetrice | Satosi Watanabe, 1955 | Da | Da | Da | Da | Nu |
| Interpretări ale multor lumi | Hugh Everett, 1957 | Da | Da | Nu | Nu | Nu |
| Conștiința cauzează colapsul | Eugene Wigner, 1961 | Nu | Da | Da | Nu | Da |
| Interpretarea scolastică | Edward Nelson, 1966 | Nu | Nu | Da | Da 14 | Nu |
| Interpretarea multor minți | H. Dieter Zeh, 1970 | Da | Da | Nu | Nu | Nu |
| Istorii consistente | Robert B. Griffiths, 1984 | Nu | Nu | Nu | Nu | Nu |
| Interpretarea tranzacțională | John G. Cramer, 1986 | Da | Da | Da | Nu | Da 8 |
| Teorii ale colapsului obiectiv | Ghirardi–Rimini–Weber, 1986, Interpretarea Penrose, 1989 |
Nu | Da | Da | Nu | Da |
| Interpretarea relațională | Carlo Rovelli, 1994 | Agnostic | Nu | Agnostic 9 | Nu | Da 10 |
| QBism | Christopher Fuchs, Ruediger Schack, 2010 | Nu | Nu 16 | Agnostic 17 | Nu | Da 18 |
| Interpretare | Autor(i) | Rolul observatorului? | Dinamica locală? | Definitivitate contrafactuală? | Există funcția de undă universală? |
|---|---|---|---|---|---|
| Interpretarea ansamblului | Max Born, 1926 | Nu | Nu | Nu | Nu |
| Interpretarea de la Copenhaga | Niels Bohr, Werner Heisenberg, 1927 | Causal | Nu | Nu | Nu |
| Teoria de Broglie–Bohm | Louis de Broglie, 1927, David Bohm, 1952 | Nu | Nu 15 | Da | Da |
| Logica cuantică | Garrett Birkhoff, 1936 | Interpretațional 6 | Agnostic | Nu | Nu |
| Teorii temporal simetrice | Satosi Watanabe, 1955 | Nu | Da | Nu | Da |
| Interpretări ale multor lumi | Hugh Everett, 1957 | Nu | Da | Pus greșit | Da |
| Conștiința cauzează colapsul | Eugene Wigner, 1961 | Cauzal | Nu | Nu | Da |
| Interpretarea scolastică | Edward Nelson, 1966 | Nu | Nu | Da 14 | Nu |
| Interpretarea multor minți | H. Dieter Zeh, 1970 | Interpretațional 7 | Da | Pus greșit | Da |
| Istorii consistente | Robert B. Griffiths, 1984 | Nu | Da | Nu | Da |
| Interpretarea tranzacțională | John G. Cramer, 1986 | Nu | Nu 12 | Da | Nu |
| Teorii ale colapsului obiectiv | Ghirardi–Rimini–Weber, 1986, Interpretarea Penrose, 1989 |
Nu | Nu | Nu | Nu |
| Interpretarea relațională | Carlo Rovelli, 1994 | Intrinsec 11 | Da | Nu | Nu |
| QBism | Christopher Fuchs, Ruediger Schack, 2010 | Intrinsec 19 | Da | Nu | Nu |
- 1 Potrivit lui Bohr, conceptul unei stări fizice independente de condițiile observării sale experimentale nu are un sens bine definit. Conform lui Heisenberg, funcția de undă reprezintă o probabilitate, însă nu o realitate obiectivă în spațiu și timp.
- 2 Conform interpretării de la Copenhaga, funcția de undă se prăbușește atunci când se efectuează o măsurătoare.
- 3 Funcția de undă și particule de ghidare sunt reale.
- 4 Istorie unică a particulelor, dar istorii de unde multiple.
- 5 Dar logica cuantică este mai limitată în aplicabilitate decât istoriile coerente.
- 6 Mecanica cuantică este considerată ca o modalitate de a prezice observațiile, sau o teorie a măsurării.
- 7 Observatorii separă funcția de undă universală în seturi de experiențe ortogonale.
- 8 În TI, colapsul vectorului de stare este interpretat ca finalizarea tranzacției dintre emițător și absorber.
- 9 Compararea istoriilor între sisteme în această interpretare nu are un sens bine definit.
- 10 Orice interacțiune fizică este tratată ca un eveniment de colaps relativ la sistemele implicate, nu doar observatori macroscopici sau conștienți.
- 11 Starea sistemului este dependentă de observator, adică starea este specifică cadrului de referință al observatorului.
- 12 Interpretarea tranzacțiilor este explicit non-locală.
- 13 Presupunerea periodicității intrinsece este un element al non-localității în concordanță cu relativitatea, deoarece periodicitatea variază într-un mod cauzal.
- 14 În interpretarea stochastică nu este posibilă definirea vitezelor pentru particule, adică căile nu sunt netede. Mai mult, pentru a cunoaște mișcarea particulelor în orice moment, trebuie să știți ce este procesul lui Markov. Cu toate acestea, odată ce cunoaștem exact condițiile inițiale și procesul Markov, teoria este de fapt o interpretare realistă a mecanicii cuantice.
- 15 Tipul de non-localitate cerut de teorie, suficient pentru a încălca inegalitățile Bell, este mai slab decât cel presupus în EPR. În special, această non-localitate este compatibilă cu teorema de semnalizare și invarianța Lorentz.
- 16 O funcție de undă codifică doar așteptările unui agent pentru experiențele viitoare. Nu este mai reală decât distribuția de probabilități în bayesianismul subiectiv.
- 17 Teoria cuantică este un instrument pe care orice agent îl poate folosi pentru a-și gestiona așteptările. Trecutul intră în joc doar în măsura în care experiențele individuale ale unui agent și temperamentul influențează priorii lor.
- 18 Deși QBism ar evita această terminologie. O schimbare a funcției de undă pe care un agent o atribuie unui sistem ca rezultat al unei experiențe reprezintă o schimbare a convingerilor sale cu privire la experiențele ulterioare pe care le pot avea.
- 19 Observatorii, sau mai bine zis participanții, sunt la fel de esențiali pentru formalism ca și sistemele cu care interacționează.
Lasă un răspuns