Home » Articole » Articole » Știință » Psihologie » Inteligența emoțională » Conceptul de neuromarketing

Conceptul de neuromarketing

Colectarea de informații despre modul în care piața țintă ar reacționa la un produs este primul pas implicat pentru organizațiile care fac publicitate unui produs. Metodele tradiționale de cercetare de marketing includ grupuri focus sau sondaje importante utilizate pentru evaluarea caracteristicilor produsului propus. Unele dintre tehnicile de cercetare convenționale utilizate în acest tip de studiu sunt măsurarea activității electrice cardiace (ECG) și a activității electrice a dermei (AED) a subiecților. Cu toate acestea, rezultă o incompatibilitate între constatările cercetărilor de piață și comportamentul efectiv prezentat de piața țintă la punctul de cumpărare. Luarea deciziilor umane este atât un proces conștient, cât și unul non-conștient în creier, și în timp ce această metodă de cercetare a reușit să obțină emoții explicite (sau conștiente), nu a reușit să obțină emoții implicite (sau inconștiente) ale consumatorului. Informațiile care nu sunt conștiente au o influență mare în procesul de luare a deciziilor.

O mai bună înțelegere a cunoașterii și comportamentului uman a dus la integrarea științelor biologice și sociale în neuromarketing, o metodă recentă utilizată pentru a înțelege consumatorii. Conceptul de neuromarketing combină marketingul, psihologia și neuroștiința. Cercetările sunt realizate în jurul motivațiilor implicite pentru a înțelege deciziile consumatorilor prin metode neinvazive de psihanaliză de măsurare a activității creierului. Acestea includ electroencefalografia (EEG), magnetoencefalografia (MEG) și imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (RMN), urmărirea ochilor, măsuri de răspuns electrodermice și alte neuro-tehnologii. Cercetătorii studiază și învață cum reacționează și se simt consumatorii atunci când li se prezintă produse și / sau stimuli asociați. Observațiile pot fi apoi corelate cu un participant participat la emoții și interacțiuni sociale. Cercetătorii de piață utilizează aceste informații pentru a determina dacă produsele sau reclamele stimulează răspunsurile din creier legate de emoții pozitive. Prin urmare, conceptul de neuromarketing a fost introdus pentru a studia emoțiile umane relevante și modelele de comportament asociate cu produsele, reclamele și luarea deciziilor. Neuromarketingul oferă modele de comportament ale consumatorilor și poate fi folosit și pentru a reinterpreta cercetările existente. El oferă teoretizarea aspectelor emoționale ale comportamentului consumatorului.

Comportamentul consumatorilor investighează atât alegerile conștiente ale indivizilor, cât și nivelurile subiacente ale activității creierului. De exemplu, procesele neuronale observate oferă o predicție mai exactă a datelor la nivel de populație în comparație cu datele auto-raportate. Neuromarketingul poate măsura impactul strategiilor de branding și de piață înainte de a le aplica pentru consumatorii vizați. Marketerii pot apoi să facă reclamă produsului astfel încât acesta să comunice și să răspundă nevoilor potențialilor consumatori, cu previziuni diferite de alegere.

Neuromarketingul este, de asemenea, utilizat împreună cu Big Data pentru a înțelege canalele de publicitate moderne, cum ar fi rețelele de socializare, comportamentul de căutare și modelele de implicare a site-ului web. Agențiile de specialitate ajută organizațiile să utilizeze acest tip de neuroștiință în marketingul lor pentru a comunica mai bine cu consumatorii la nivel subconștient.

Segmentare și poziționare

Pe baza conceptului de neuromarketing propus de prelucrare a deciziilor, deciziile de cumpărare ale consumatorilor se bazează fie pe procesarea a unui din cele două sisteme cunoscute, fie pe cei doi cai și un car ai lui Platon. Gândirea Sistemului 1 a fost intuitivă, inconștientă, fără efort, rapidă și emoțională. În schimb, deciziile conduse de Sistemul 2 au fost un raționament deliberat, conștient, lent și eficace. Zurawicki afirmă că deciziile de cumpărare sunt determinate de dispoziția și emoțiile cuiva; concluzionând că achizițiile compulsive și spontane sunt determinate de sistemul 1.

Marketerii folosesc segmentarea și poziționarea pentru a împărți piața și aleg segmentele pe care le vor folosi pentru a se poziționa pentru a-și orienta strategic anunțul. Utilizarea diferențelor neurologice dintre genuri poate modifica piața țintă și segmentul. Cercetările au arătat că diferențele structurale dintre creierul masculin și feminin au o influență puternică asupra deciziilor lor respective în calitate de consumatori.

Tinerii reprezintă o pondere ridicată a cumpărătorilor în multe industrii, inclusiv piața electronică și industria modei. Datorită dezvoltării maturizării creierului, adolescenții sunt supuși unei reacții emoționale puternice, deși pot avea dificultăți în identificarea expresiei emoționale a celorlalți. Comercianții pot utiliza această informație neurală pentru a viza adolescenții cu mesaje mai scurte, atrăgătoare, de atenție (folosind diverse suporturi media, cum ar fi imagini sunet sau în mișcare) iar altele care le pot influența clar expresiile emoționale. Adolescenții se bazează pe mai multă „senzație de intestin” și nu se gândesc pe deplin la consecințe; la fel sunt în principal consumatorii de produse bazate pe emoție și impuls. Datorită acestei calități comportamentale, segmentarea pieței către ținta adolescentului poate fi benefică pentru marketerii care fac reclamă printr-o abordare emoțională și rapidă de răspuns.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *