Contraspionaj

Contraspionajul (contrainformațiile, CI) este o activitate menită să protejeze programul de informații al unei agenții împotriva serviciilor de informații străine. De asemenea, se referă la informațiile colectate și la activitățile desfășurate în scopul combaterii spionajului, altor activități de informații, sabotaj sau asasinate desfășurate pentru sau în numele puterilor, organizațiilor sau persoanelor străine, activități teroriste internaționale, uneori inclusiv programe de personal, fizice, documentare sau de comunicații .

(Tehnicienii foto civili (în spatele jeep-ului) care lucrează pentru Counter Intelligence Corps sunt depistați la un punct de control din Potsdam, Germania, 14 iulie 1945)

Operațiunile de contraspionaj defensive

În doctrina americană, deși nu neapărat și cea a altor țări, CI este văzută acum în primul rând ca o contrapondere la FIS HUMINT. În manualul de contrainformații al armatei americane din 1995, CI avea un domeniu de aplicare mai larg împotriva diverselor discipline de colectare a informațiilor. Unele dintre sarcinile generale ale CI sunt descrise ca fiind

1. Dezvoltarea, menținerea și difuzarea datelor privind amenințările multidisciplinare și a fișelor de informații privind organizațiile, locațiile și persoanele interesate de CI. Aceasta include infrastructura insurgentă și teroristă și persoanele care pot asista la misiunea CI.
2. Educarea personalului în toate domeniile de securitate. O componentă a acestui lucru este briefingul amenințării multidisciplinare. Informațiile pot fi și ar trebui adaptate, atât în ​​ceea ce privește domeniul de aplicare, cât și nivelul de clasificare. Informațiile pot fi apoi folosite pentru a familiariza comenzile suportate cu natura amenințării multidisciplinare împotriva comenzii sau a activității.

Mai recent, doctrina americană comună de informații limitează scopul principal la contra-HUMINT, care de obicei include contra-terorismul. Nu este întotdeauna clar, sub această doctrină, cine este responsabil pentru toate amenințările cu privire la colectarea de informații împotriva unei resurse militare sau a altor resurse. Domeniul de aplicare al doctrinei contrainformațiilor militare americane a fost mutat într-o publicație clasificată, Joint Publication (JP) 2-01.2, Counterintelligence and Human Intelligence Support to Joint Operations.

Sunt prezentate mai jos contramăsuri specifice împotriva disciplinelor de colectare a informațiilor

Roluri CI împotriva disciplinelor colectării de informații, doctrina din 1995

Disciplina	CI ofensiv	CI defensiv
HUMINT	Contrarecunoaștere, contraspinaj ofensiv	Decepție în securitatea operațiilor
SIGINT	Recomandări pentru atac cinetic și electronic	Radio OPSEC, folosirea telefoanelor securizate, SIGSEC, decepția
IMINT	Recomandări pentru atac cinetic și electronic	Decepție, contramăsuri OPSEC, decepție (capcane, camuflaje)Dacă este accesibil, utilizați rapoarte SATRAN de sateliți pentru a ascunde sau a opri activitățile în timpul vizualizării

Contra-HUMINT

Contra-HUMINT se ocupă atât cu detectarea surselor ostile HUMINT în cadrul unei organizații, sau cu detectarea persoanelor care pot deveni surse ostile de HUMINT, ca agent molie sau dublu. Există o categorie suplimentară relevantă pentru spectrul larg de contrainformații: de ce cineva devine terorist.

Acronimul MICE:

Money (Bani)
Ideologie
Compromis (sau coerciție)
Ego

descrie cele mai frecvente motive pentru care oamenii încalcă încrederea și dezvăluie materiale clasificate, dezvăluie operațiuni unor servicii ostile sau se alătură grupurilor teroriste. Prin urmare, este logic să monitorizăm personalul de încredere pentru riscurile din aceste domenii, cum ar fi stresul financiar, opiniile politice extreme, potențialele vulnerabilități pentru șantaj și nevoia excesivă de aprobare sau intoleranță la critică. Cu noroc, problemele unui angajat pot fi aflate mai devreme, și i se poate oferi asistență pentru a le corecta, și astfel nu numai că este evitat spionajul, ci  avem și un angajat util reținut.

Uneori, sarcinile de prevenire și neutralizare se suprapun, ca în cazul lui Earl Edwin Pitts. Pitts a fost un agent FBI care a vândut informații secrete sovieticilor și, după căderea URSS, rușilor. El a fost prins folosind tehnica steagului fals de agenții FBI, care s-au prezentat ca agenți FSB ruși, și au venit la Pitts cu o ofertă de „reactivare” a lui. Activitățile sale păreau motivate atât de bani, cât și de ego-ul în privința tratamentului rău perceput când era agent FBI. I s-a cerut să spună agenților FBI tot ce știa despre agenții străini. În mod ironic, le-a spus inclusiv despre acțiunile suspecte ale lui Robert Hanssen, care nu au fost luate în serios la vremea respectivă.

Include texte traduse și adaptate din Wikipedia