Definirea artei

Figura 1.4 | Percepție: artă și știință. Autor: Jeffrey LeMieux.

Fiecare percepem lumea din propria noastră poziție sau perspectivă, și din acea percepție ne facem o imagine mentală a lumii. Știința este procesul de transformare a percepțiilor într-o imagine mentală coerentă a universului prin testare și observație. (Figura 1.4) Știința mută conceptele din lume în minte. Știința este de importanță vitală, deoarece ne permite să înțelegem cum funcționează lumea și să folosim această înțelegere pentru a face predicții bune. Arta este cealaltă parte a experienței noastre cu lumea. Arta mută ideile din minte în lume.

Avem nevoie atât de artă, cât și de știință pentru a exista în lume. De la vârsta noastră cea mai fragedă, observăm lumea și facem lucruri pentru a o schimba. Cu toții suntem atât oameni de știință, cât și artiști. Fiecare activitate umană are atât o știință (observare), cât și o artă (expresie). Oricine a participat la disciplina Yoga, de exemplu, poate vedea că chiar și ceva atât de simplu ca respirația include atât o artă, cât și o știință.

Figura 1.5 | Portretul lui Percy Bysshe Shelley. Artist: Alfred Clint. Credit Dcoetzee/Wikimedia Commons, Licență: Domeniu public

Această definire a artei acoperă marea varietate de obiecte pe care le vedem în muzee, pe rețelele de socializare sau chiar în mersul nostru zilnic la serviciu. Dar această definire a artei nu este suficientă. Întrebarea mai mare este: ce artă merită atenția noastră și de unde știm când am găsit-o? În cele din urmă, fiecare dintre noi trebuie să răspundă singur la această întrebare.

Dar avem ajutor dacă vrem. Oamenii care au făcut un studiu disciplinat al artei pot oferi idei despre ce artă este importantă și de ce. Pe parcursul acestui text, vom examina unele dintre acele idei despre artă. Datorită importanței respectării individului, decizia despre ce artă este cea mai bună trebuie să aparțină individului. Cerem doar ca cel care o studiază să înțeleagă ideile așa cum sunt prezentate.

Figura 1.6 | Portretul lui Jean-Jacques Rousseau. Artist: Maurice Quentin de La Tour. Credit: Maarten van Vliet/Wikimedia Commons, Licență: Domeniu public

Când suntem provocați cu o întrebare sau o problemă cu privire la ceea ce este mai bun, mai întâi ne întrebăm: „Ce știu eu personal despre asta?” Când ne dăm seama că resursele noastre personale sunt limitate, am putea întreba prietenii, vecinii și rudele ce știu ei. Pe lângă aceste resurse importante, persoana educată se poate referi la un corp mai mare de soluții posibile, extrase dintr-un studiu al istoriei literaturii, filosofiei și artei: Ce a spus poetul englez Percy Bysshe Shelley despre adevăr în eseul său Apărarea poeziei (1840)? (Figura 1.5) Ce a susținut filosoful francez Jean-Jacques Rousseau despre natura umană în tratatul său Émile sau despre educație (1762)? (Figura 1.6) Ce ne-a arătat Johannes Vermeer (1632-1675, Olanda) despre demnitatea liniștită a spațiului domestic în pictura sa Femeie ținând o balanță? (Figura 1.7) Prin experimentarea acestor opere de artă și literatură, ideile noastre despre astfel de lucruri pot fi testate și validate sau descoperit că ne lipsesc.

Figura 1.7 | Femeie ținând o balanță. Artist: Johannes Vermeer. Credit: DcoetzeeBot/Wikimedia Commons, Licență: Domeniu public

Vom examina opere de artă vizuală dintr-o gamă diversă de culturi și perioade. Provocarea pentru dvs., în calitate de cititor, este să vă creșteți capacitatea de a interpreta opere de artă prin utilizarea contextului, a dinamicii vizuale și a introspecției și să le integrați într-o viziune coerentă asupra lumii. Cel mai bun rezultat al unei întâlniri cu arta este o trezire a minții și a spiritului la un nou punct de vedere. O minte extinsă dincolo de ea însăși nu revine niciodată la dimensiunea inițială.

Sursa: Sachant, Pamela; Blood, Peggy; LeMieux, Jeffery; and Tekippe, Rita, „Introduction to Art: Design, Context, and Meaning” (2016). Fine Arts Open Textbooks. 3. https://oer.galileo.usg.edu/arts-textbooks/3, licența CC BY-SA 4.0. Traducere și adaptare Nicolae Sfetcu