Documentarul „Justiție capturată” al Recorder arată, în două ore, cum sistemul judiciar din România a ajuns să îngroape, metodic, dosarele de mare corupție și să-i protejeze pe cei puternici. Pornind de la constatarea unor magistrați că România e „mai aproape de un paradis al infractorilor decât de un stat de drept”, filmul explică, cu mărturii din interior, cum s-a format un pact între o parte a clasei politice și un grup restrâns de magistrați aflați în poziții-cheie. Politicul a creat, prin legi și modificări succesive, o organizare piramidală a Justiției, concentrând puterea în vârful sistemului, iar în schimb a primit o justiție care nu mai deranjează VIP-urile și marile rețele de corupție.
Documentarul descrie în detaliu mecanismele prin care sunt „ucise” dosarele sensibile: judecători scoși din complet în timpul procesului sub pretextul „degrevării”, chiar dacă ei nu au cerut asta; încetarea bruscă a unor delegări; detașarea judecătorilor în funcții comode exact înainte să dea sentințe în dosare importante; sau schimbarea repetată a completurilor, ceea ce duce inevitabil la tergiversare și, în final, la prescripție. Sunt urmărite concret mai multe dosare de corupție celebre, între care și cazul lui Marian Vanghelie, condamnat inițial la o pedeapsă mare cu executare, dar care scapă de închisoare după ani de amânări și schimbări de complet la Curtea de Apel București.
Un pilon central al filmului este chiar Curtea de Apel București, instanță esențială pentru dosarele de mare corupție. Aici, Recorder arată cum principiul repartizării aleatorii a dosarelor este golit de conținut prin decizii administrative discreționare care trimit cauzele grele către judecători „prietenoși” cu inculpații. Conducerea Curții este legată de ascensiunea Liei Savonea, prezentată ca o figură dominantă a Justiției românești din ultimii 15 ani: de la magistrat cu probleme de integritate semnalate la începutul carierei, la membră CSM, articulând o majoritate anti-reformistă, și, în final, șefă a Înaltei Curți. Mărturiile judecătorilor vorbesc despre un climat de frică, în care cei care nu se aliniază riscă controale și dosare disciplinare la Inspecția Judiciară.
Documentarul intră și în interiorul DNA, unde numărul dosarelor de mare corupție scade vizibil în ultimii ani. Foști și actuali procurori, inclusiv fostul șef al DNA Crin Bologa și procuroarea și judecătoarea care apar anonimizate, descriu o schimbare de ton odată cu numirea lui Marius Voineag ca procuror-șef: există dosare „în care nu se vrea” să se meargă până la capăt, iar peste 20 de procurori – din aproximativ 140 – părăsesc instituția într-un interval relativ scurt, lucru neașteptat pentru o structură considerată de elită. Un exemplu este cazul procurorului militar Liviu Lascu, îndepărtat de la conducerea secției militare a DNA în timp ce ancheta achiziții sensibile ale SRI; după plecarea lui, dosarul este clasat, iar alte investigații privind instituțiile de forță par, la rândul lor, îngropate.
Prin toate aceste episoade și mărturii, Recorder conturează imaginea unei „justiții capturate”: un sistem în care vârful piramidei – câțiva judecători și procurori influenți, conectați politic – poate controla traseul dosarelor și destinele inculpaților. Concluzia implicită a documentarului este că degradarea Justiției nu e o problemă tehnică sau izolată, ci un risc existențial pentru democrația românească, cu efecte directe asupra vieții tuturor – de la felul în care se pedepsesc furtul și abuzul de putere, până la încrederea minimă a cetățenilor că legea se aplică la fel pentru toți.
Descoperă mai multe la MultiMedia
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Lasă un răspuns