Efectele crizei economice asupra sistemului bancar în România

Ultimii ani au fost zguduiţi din punct de vedere economic de una din cele mai mari crize din istorie.

Pornind de la definţia crizei economice, în această lucrare vor fi discutate cauzele crizei economice şi efectele acesteia cu accent pe sistemul bancar.

Criza este definită de unii specialişti, pornind de la teoria informaţiei asimetrice (care poate fi utilizată în cazul crizei actuale drept o grilă corectă de analiză) ca fenomenul care apare atunci când se cumulează fenomenele de selecţie adversă si de hazard moral până la un nivel la care pieţele nu mai direcţionează fondurile disponibile către agenţii economici care reprezintă cele mai bune opţiuni investiţionale (M. Aglietta, 2001).

În primul capitol este prezentată situaţia economică la nivel mondial, cum a început această criză în SUA şi cum s-a propagat ulterior în ţările emergente. În capitolul doi a fost prezentată stabilitatea sistemului financiar din România, situaţia înainte de dezvoltarea crizei şi care au fost punctele slabe ale economiei româneşti. Pornind de la aceste date s-au analizat riscurile sistemului bancar ce au fost generate de către populaţie pe de-o parte şi de către companiile nefinanciare pe cealaltă parte. În capitolul trei au fost dezbătute aceste două aspecte, deoarece în România cauza principală a crizei în sectorul bancar a fost o cerere mărită de creditare, nesusţinută de progrese economice. Oamenii se împrumutau din ce în ce mai mult, veniturile reale nu înregistrau acelaşi ritm de creştere şi treptat aceştia nu au mai avut posibilitatea de rambursare a datoriilor, aspect reflectat în nivelul creditelor neperformante tot mai crescut în ultimii ani.

În capitolul patru este prezentată evoluţia bilanţieră a sistemului bancar pentru a putea corela activele din sistem cu pasivele. Pornind de la aceste date, în capitolul cinci a fost analizată evoluţia principalilor indicatori din sistemul bancar pentru a vedea în ce măsura criza economică a afectat acest sector financiar.

În ultimul capitol este prezentat un studiu econometric privind creditele neperformante de la nivelul României. În prima fază au fost aleşi mai mulţi indicatori macroeconomici care să reflecte situaţia economică a ţării şi au fost aleşi si indicatori monetari. Pornind de la aceste date s-a verificat ce factori au influenţat creşterea nivelului creditelor neperformante, şi s-a făcut şi o prognoză pentru a vedea în ce măsura creditele neperformante ar fi afectate de o modificare bruscă a veniturilor populaţiei.