Primăverile arabe (multe din ele dovedindu-se în final a fi de fapt începuturile unor ierni aspre, cu zile luminoase dar un Soare „cu dinţi”) au demonstrat rolul pe care îl pot juca reţelele sociale într-o revoltă populară. Fără Facebook şi Twitter, guvernele ar fi reacţionat mult mai dur, şi revoltele arabilor s-ar fi stins rapid ca un foc de paie.
Deşi pare un alt gen de poveste, cea în care Zimmerman l-a ucis pe Trayvon Martin face parte din aceeaşi serie.
George Zimmerman l-a împuşcat pe Trayvon Martin în noaptea din 26 februarie 2012, în Sanford, Florida, Statele Unite ale Americii. Martin era un elev de liceu afro-american de 17 ani, iar George Zimmerman este un alb de 28 de ani ani hispanic, coordonatorul comunităţii locale unde locuia Martin temporar. În urma unui apel anterior al lui Zimmerman, poliţia a sosit la două minute după ce acesta l-a împuşcat pe Martin. Zimmerman a fost luat în custodie, tratat pentru răni la cap, apoi interogat timp de cinci ore, dar în cele din urmă a eliberat, considerându-se că a fost auto-apărare. Cu toate acestea, şase saptamani mai tarziu, datorită atenţiei acordate de mass-media, Zimmerman a fost acuzat de crimă de un nou procuror. După un proces de 5 saptamani, a fost găsit nevinovat pe 13 iulie 2013.
Au fost organizate proteste în SUA înainte de punerea sub acuzare a lui Zimmerman. Peste 2,2 milioane de semnături au fost colectate pe o petiţie la Change.org, creată de mama lui Martin, pentru arestarea lui Zimmerman. Aceasta a fost petiţia cu cele mai multe semnături strânse vreodată.
Deoarece Martin a fost ucis în timp ce purta un hanorac, acestea au fost folosite ca semn de protest, şi în multe oraşe au organizat „marşurile milioanelor de hanorace”. În plus, unii sportivi profesionişti, inclusiv Carmelo Anthony şi întreaga echipă Miami Heat, au transmis pe Twitter fotografii cu ei înşişi purtând hanorace.
Saci de bomboane Skittles si cutii de ceai rece Arizona au fost, de asemenea, folosite ca simboluri de protest, întrucât Martin se întoarcea de la un magazin cu aceste produse atunci când a fost împuşcat.
Au fost organizate plimbări de protest de către elevi, la peste o duzină de licee din Florida, şi mii de oameni au participat la mitinguri pentru a cere arestarea lui Zimmerman. Membrii mişcării Occupy au mărşăluit în semn de solidaritate în „marşul milioanelor de hanorace din martie”.
În unele zone ale SUA, diverse acte de vandalism, atacuri, şi crime, au fost considerate ca având legătură cu protestele, ca răzbunare.
Regizorul de film Spike Lee a transmis prin Twitter la cei 200.000 de adepţi Twitter adresa eronată, pretinsă a fi a lui Zimmerman, ceea ce a făcut ca familia care locuia acolo să părăsească acea casă pentru a evita hărţuirea, după ce au primit scrisori pline de ură şi vizite nedorite de la reporteri.
Pe Facebook a apărut pagina unei comunităţi numite „Kill Zimmerman”. Iniţial Facebook a refuzat să şteargă pagina, afirmând că nu a încălcat standardele de violenţă ale sitului. Ulterior pagina a fost eliminată, împreună cu o altă pagină intitulată „Let’s Kill Zimmerman”, apărută ca răspuns la verdictul de nevinovat. Dar există în continuare pagini pe Facebook care incită la violenţă împotriva lui Zimmerman, cu nume precum „George Zimmerman must die”
Incidentul este ultimul dintr-un lung şir de rapoarte care au făcut pe mulţi să se întrebe dacă Facebook nu foloseşte un dublu standard în aplicarea regulilor sale. Există multe cazuri în care au fost şterse pagini de succes fără a se oferi vreo explicaţie, dacă nu corespundeau cu anumite vederi politice, sau au fost menţinute pagini mult mai incitatoare la violenţă, atunci cînd acestea acţionau în direcţia dorită de Facebook.
Să fie aici mâna anumitor servicii? Oricum, Facebook, mai degrabă decât oricare altă reţea socială, tinde să devină o platformă propagandistică. Şi acesta ar putea fi şi motivul unui viitor declin.
Lasă un răspuns