Până în prezent, mare parte din accent a fost pus pe inegalitatea între țări. Dovezile sugerează că pagubele totale cauzate de dezastrele naturale și temperaturile mai ridicate sunt mai mari în țările în curs de dezvoltare (Dell et al, 2012; Hsiang and Jina, 2014; Burke et al, 2015; Diffenbaugh and Burke, 2019; Carleton et al, 2020; Nath, 2021). Cercetările arată că relația dintre activitatea economică și temperatură este neliniară, productivitatea atingând vârful la 13°C și scăzând puternic la temperaturi mai ridicate (Burke et al, 2015).
Faptul că țările bogate și sărace par să răspundă în mod similar atunci când sunt expuse la aceleași temperaturi ridică îngrijorări cu privire la gradul în care țările mai bogate vor fi protejate de temperaturi mai ridicate, precum și gradul în care dezvoltarea va atenua pierderile economice pe măsură ce țările sărace devin mai bogate.
Întrucât țările sărace tind să fie expuse la temperaturi mai ridicate, în prezent ele suferă și vor continua să sufere cel mai mult din cauza temperaturilor mai ridicate. Din cauza reducerilor mai mari ale PIB-ului pe cap de locuitor determinate de temperatură în țările cele mai sărace, se estimează că raportul dintre decilele de venit de sus și cele de jos este probabil să fie cu 25% mai mare astăzi decât ar fi fost în absența încălzirii globale experimentate (Diffenbaugh and Burke, 2019).
Afectează clima creșterea, precum și nivelul producției? Aceasta este o întrebare deschisă. În timp ce efectele de nivel sunt ușor de raționalizat (de exemplu, temperaturile mai ridicate reduc producția agricolă), mecanismele care stau la baza efectelor de creștere sunt mai puțin clare.
În țările dezvoltate, efectele creșterii par mai puțin probabile, deoarece creșterea este modelată de noile inovații și de progresul tehnologic. În economiile în curs de dezvoltare și emergente, efectele creșterii sunt mai mult o posibilitate, deoarece creșterea este modelată într-o măsură mai mare de evenimente și schimbări instituționale.
Temperaturile mai ridicate pot afecta investițiile dacă deficitul indus de climă reduce economiile și investițiile la niveluri scăzute de venituri sau dacă evenimentele climatice afectează instituțiile prin tulburări civile și conflicte. Este, de asemenea, posibil ca șocurile climatice, cum ar fi dezastrele naturale, secetele și alte condiții meteorologice extreme, să aibă ca rezultat efecte persistente de nivel dacă determină oamenii să rămână prinși în sărăcie (Balboni et al, 2021).
Înțelegerea relevanței acestor mecanisme necesită aproape sigur o examinare și o înțelegere mai micro-fondată a relației dintre schimbările climatice, creștere și dezvoltare.
Sursa: Jonathan Colmer, How does climate change shape inequality, poverty and economic opportunity?, licența CC BY-SA 4.0. Traducere și adaptare Nicolae Sfetcu
Lumina – Optica fenomenologică
Descoperă lumea fascinantă a fenomenelor optice!
Căldura – Termodinamica fenomenologică
O incursiune profundă în lumea fascinantă a termodinamicii, explorând conceptele fundamentale ale căldurii și temperaturii.
Fizica fenomenologică – Compendiu – Volumul 1
O explorare cuprinzătoare a fizicii, combinând perspective teoretice cu fenomene din lumea reală.
Lasă un răspuns