Factorii de decizie politică despre tranzacții cu criptomonede

De la apariția Bitcoin în 2009 (51), subiectul criptomonedelor a fost examinat de diferiți factori de decizie politică, fiecare abordând subiectul într-un mod diferit.

A. BCE

Banca Centrală Europeană („BCE”) a clasificat criptomonedele ca un subset de monede virtuale. Într-un raport privind schemele de valută virtuală din 2012, a definit astfel de valute ca o formă de bani digitali nereglementați, de obicei emise și controlate de dezvoltatorii săi și utilizate și acceptate în rândul membrilor unei comunități virtuale specifice. (52)

A clarificat în continuare că trei tipuri de monede virtuale pot fi distinse în funcție de interacțiunea cu monedele tradiționale și economia reală:

1. monede virtuale care pot fi utilizate numai într-un sistem virtual închis, de obicei în jocuri online (de exemplu, World of Warcraft Gold);
2. monede virtuale care sunt legate unilateral de economia reală: există o rată de conversie pentru achiziționarea monedei (cu banii tradiționali), iar moneda achiziționată poate fi utilizată ulterior pentru a cumpăra bunuri și servicii virtuale (și, în mod excepțional, pentru a cumpăra bunuri și servicii reale) ( de exemplu, credite Facebook);
3. monede virtuale care sunt legate bilateral de economia reală: există rate de conversie atât pentru achiziționarea de monede virtuale, cât și pentru vânzarea unei astfel de monede; moneda achiziționată poate fi utilizată pentru a cumpăra atât bunuri virtuale, cât și bunuri reale și servicii. (53)

Criptomonedele, cum ar fi Bitcoin, sunt monede virtuale de acest tip: pot fi cumpărate atât cu bani tradiționali, așa cum se folosesc acești bani, și pot fi folosite și pentru a cumpăra atât bunuri și servicii digitale, cât și reale. (54)

Într-un raport mai recent din 2015 intitulat Virtual Currency Schemes – a further analysis, BCE a prezentat o „a doua” definiție a monedelor virtuale și, în mare măsură, actualizată. Aceasta a definit monedele virtuale ca reprezentări digitale ale valorii, care nu sunt emise de o bancă centrală, o instituție de credit sau o instituție de monedă electronică, care, în anumite circumstanțe, pot fi utilizate ca alternativă la bani. (55) De asemenea, a clarificat faptul că criptomonedele, precum Bitcoin, constituie o monedă virtuală descentralizată bidirecțională (adică bilaterală) . (56)

b. FMI

La fel ca BCE, Fondul Monetar Internațional („FMI”) a clasificat criptomonedele ca un subset de monede virtuale, pe care le definește ca reprezentări digitale ale valorii, emise de dezvoltatori privați și denominate în propria unitate de cont. (57) Potrivit FMI, conceptul de monede virtuale acoperă o gamă mai largă de „monede”, variind de la IOU-uri simple („Certificate informale de datorie” sau „Vă datorez”) de către emitenți (cum ar fi cupoane Internet sau mobile și distanțe pe linii aeriene), valute virtuale susținute de active precum aurul, și criptomonede precum Bitcoin. (58)

c. BIS

Comitetul pentru plăți și infrastructuri de piață („CPMI”), un organism al Băncii pentru decontări internaționale („BIS”), are criptomonede calificate drept monede digitale sau scheme de monedă digitală. (59) Se spune că aceste scheme prezintă următoarele caracteristici cheie:

1. sunt active, a căror valoare este determinată de cerere și ofertă, asemănătoare ca și concept cu mărfuri precum aurul, dar cu valoare intrinsecă zero;
2. utilizează registre mari distribuite pentru a permite schimburi la distanță de la egal la egal de valoare electronică în absența încrederii între părți și fără a fi nevoie de intermediari; și
3. nu sunt operate de nicio persoană sau instituție specifică. (60)

d. EBA

Autoritatea bancară europeană („EBA”) a sugerat să se refere la criptomonede ca monede virtuale, pe care le definește (61) ca reprezentări digitale ale valorii care nu sunt nici emise de o bancă centrală sau autoritate publică și nici neapărat atașate unei monede fiduciare, dar sunt utilizate de către sau persoane fizice sau juridice ca mijloc de schimb și pot fi transferate, stocate sau tranzacționate electronic. (62)

e. ESMA

Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe („ESMA”) s-a referit recent la criptomonede drept valute virtuale, într-un avertisment paneuropean emis în cooperare cu Autoritatea europeană pentru asigurări și pensii ocupaționale („EIOPA”) și EBA. (63) Complet conform definiției ABE, monedele virtuale sunt definite ca reprezentări digitale ale valorii care nu sunt nici emise, nici garantate de o bancă centrală sau de o autoritate publică și care nu au statutul juridic al monedei sau banilor. (64)

f. Banca Mondială

Banca Mondială a clasificat criptomonedele ca un subset de monede digitale, pe care le definește ca reprezentări digitale ale valorii care sunt denominate în propria unitate de cont, distinctă de e-money, care este pur și simplu un mecanism de plată digitală, reprezentând și denominat în bani fiduciari. (65)

Spre deosebire de majoritatea celorlalți factori de decizie politică, Banca Mondială a definit, de asemenea, criptomonedele în sine ca monede digitale care se bazează pe tehnici criptografice pentru a ajunge la un consens. (66)

g. FATF

La fel ca mulți alți factori de decizie politică, Financial Action Task Force („FATF”) a abordat criptomonedele ca un subset de monede virtuale, pe care le definește ca reprezentări digitale ale valorii care pot fi tranzacționate digital și funcționează ca (1) un mediu de schimb; și / sau (2) o unitate de cont; și / sau (3) un depozit de valoare, dar nu au statut de mijloc legal de plată (adică, atunci când sunt oferite unui creditor, nu sunt o ofertă de plată validă și legală) în orice jurisdicție. (67)

În plus, sugerează că monedele virtuale pot fi împărțite în două tipuri de bază:

1. monede virtuale convertibile care au o valoare echivalentă în moneda reală și pot fi schimbate cu monede reale; aceste monede virtuale pot fi de natură centralizată sau descentralizată (adică pot avea fie o autoritate de administrare centrală care controlează sistemul, fie nu au deloc o supraveghere centrală); și
2. monedele virtuale neconvertibile, care sunt specifice unui anumit domeniu sau lume virtuală (de exemplu, un joc de rol online masiv multiplayer, cum ar fi World of Warcraft) și în conformitate cu regulile care guvernează utilizarea acestuia, nu pot fi schimbate în monedă fiduciară. (68)

Criptomonedele precum Bitcoin sunt monede virtuale de primul tip, care pot fi, conform FATF, definite ca monede virtuale convertibile descentralizate bazate pe matematică, protejate de criptografie. (69)

h. Rezumat

Principala concluzie care poate fi trasă din diferitele perspective expuse mai sus este că nu există o definiție general acceptată a termenului criptomonede disponibile în spațiul de reglementare. Și mai mult, majoritatea factorilor de decizie politică s-au abținut de la definirea completă a termenului. Dintre cele citate mai sus, numai Banca Mondială și FATF au prezentat o definiție clară. Este clar, însă, că majoritatea factorilor de decizie politică abordează criptomonedele ca subset sau sub formă de monede virtuale sau digitale.

Dacă încercăm să rezumăm toate definițiile de mai sus, un rezumat bun ar putea fi că o criptomonedă este „o reprezentare digitală a valorii care (i) este destinată să constituie o alternativă peer-to-peer („ P2P ”) alternativă la cursul legal emis de guvern, (ii) este utilizată ca mijloc de schimb de uz general (independent de orice bancă centrală), (iii) este garantată printr-un mecanism cunoscut sub numele de criptografie și (iv) poate fi convertită la cursul legal și invers”.

Note

(51) Inter alia: https://bitcoin.org/en/faq#who-created-bitcoin; G. HILEMAN and M. RAUCHS, “Global Cryptocurrency Benchmarking Study”, Cambridge Centre for Alternative Finance, 2017, https://www.jbs.cam.ac.uk/fileadmin/user_upload/research/centres/alternative-finance/downloads/2017-global-cryptocurrency-benchmarking-study.pdf, 15.

(52) ECB, “Virtual Currency Schemes”, October 2012, https://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/other/virtualcurrencyschemes201210en.pdf, 13.

(53) Ibid., 13-19.

(54) Inter alia: BANQUE DE FRANCE, „Les dangers liés au développement des monnaies virtuelles: l’exemple de bitcoin”, in Focus, no. 10, 5 December 2013, https://www.banque-france.fr/uploads/tx_bdfgrandesdates/Focus-10-stabilite-financiere.pdf, 2; R. HOUBEN, „Bitcoin: there two sides to every coin”, ICCLR, Vol. 26, Issue 5, 2015, 194; N. VANDEZANDE, Virtual currencies: a legal framework, Antwerp, Intersentia, 2018, 75-76.

(55) ECB, “Virtual Currency Schemes – a further analysis”, February 2015, https://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/other/virtualcurrencyschemesen.pdf, 4.

(56) Ibid., 9.

(57) IMF Staff Discussion Note, “Virtual Currencies and Beyond: Initial Considerations”, January 2016, https://www.imf.org/external/pubs/ft/sdn/2016/sdn1603.pdf, 7.

(58) Ibid.

(59) CPMI, “Digital currencies”, November 2015, https://www.bis.org/cpmi/publ/d137.pdf, nota de subsol 2: „acest raport folosește termenul„ monede digitale ”, deoarece, în timp ce recunoaște că termenul nu este perfect, termenul este folosit pe scară largă și reflectă conceptul că acestea sunt active reprezentate în formă digitală. Rapoartele CPMI anterioare foloseau termenul „monede virtuale”, reflectând existența lor într-o formă virtuală mai degrabă decât fizică; monedele virtuale, în special, sunt răspândite în anumite medii online. Mai mult, aceste scheme sunt denumite frecvent „criptomonede”, reflectând utilizarea criptografiei în emiterea lor și în validarea tranzacțiilor ”.

(60) Ibid., 4-7.

(61) Trebuie remarcat faptul că EBA a indicat că utilizarea termenului „monedă” poate fi înșelătoare în unele cazuri. Cu toate acestea, a ales să utilizeze acest termen datorită utilizării sale publice obișnuite în acel moment (adică 2014). A se vedea, “EBA Opinion on ‘virtual currencies’”, 4 July 2014, https://www.eba.europa.eu/documents/10180/657547/EBA-Op-2014-08+Opinion+on+Virtual+Currencies.pdf, 11.

(62) Ibid. Vezi și: Discurs de Andrea Enria, președinte al EBA, “Designing a Regulatory and Supervisory Roadmap for FinTech”, 9 March 2018, http://www.eba.europa.eu/documents/10180/2151635/Andrea+Enria%27s+speech+on+FinTech+at+Copenhagen+Business+School+090318.pdf, 5.

(63) A se vedea: ESMA, EBA & EIOPA, “Warning on the risks of Virtual Currencies https://www.esma.europa.eu/sites/default/files/library/esma50-164-1284_joint_esas_warning_on_virtual_currenciesl.pdf, 1.

(64) Ibid.

(65) A se vedea: World Bank Group (H. NATARAJAN, S. KRAUSE, and H. GRADSTEIN), “Distributed Ledger Technology (DLT) and blockchain”, 2017, FinTech note, no. 1. Washington, D.C., http://documents.worldbank.org/curated/en/177911513714062215/pdf/122140-WP-PUBLIC-Distributed-Ledger-Technology-and-Blockchain-Fintech-Notes.pdf, IV.

(66) Ibid.

(67) FATF, “Virtual Currencies – Key Definitions and Potential AML/CFT Risks”, June 2014, http://www.fatf-gafi.org/media/fatf/documents/reports/Virtual-currency-key-definitions-and-potential-aml-cft-risks.pdf, 4.

(68) Ibid., 4-5.

Sursa: Cryptocurrencies and blockchain, Policy Department for Economic, Scientific and Quality of Life Policies Authors: Prof. Dr. Robby HOUBEN, Alexander SNYERS. © European Union, 2018. Traducere și adaptare independentă de Nicolae Sfetcu