Home » Articole » Articole » Știință » Fizica » Forţe fundamentale » Gravitația » Huygens și Leibniz despre controversa Newton-Hooke asupra priorității legii gravitației

Huygens și Leibniz despre controversa Newton-Hooke asupra priorității legii gravitației

postat în: Gravitația 0
Gottfried Wilhelm Leibniz, portrait by Christoph Bernhard Francke
Gottfried Wilhelm Leibniz

După prima citire a Principiei, Christiaan Huygens a recunoscut că nu i s-a întâmplat niciodată “să extindă acțiunea gravitației la distanțe atât de mari ca cele dintre soare și planete sau între lună și pământ”, în timp ce Gottfried Wilhelm Leibniz a declarat că “introducerea gravitației materiei spre materie este în realitate revenirea la calitățile oculte și, chiar mai rău, la cele inexplicabile”. De fapt, o prezentare a monografiei lui Hooke din 1674 care introducea ideea gravitației universale a apărut în Philosophical Transactions din 1674, și mai târziu au apărut extrase din mai multe scrisori care conțineau observații, inclusiv una de Huygens. Dar, evident, după publicarea Principiei în 1687, prioritatea lui Hooke în propunerea gravitației universale a fost uitată.

În prima ediție a Principia propunerea timpurie a lui Hooke pentru gravitația universală nu a fost menționată, iar în cea de-a doua ediție (1713), Newton l-a lăsat pe editorul său, Roger Cotes, să admită într-o prefață a editorului, că “forța gravitației este în toate corpurile universale, alții au suspectat sau imaginat asta, dar Newton a fost primul și singurul care a reușit să o demonstreze din fenomen și să facă din ea o bază solidă pentru teoriile sale strălucite”. Chiar și această mică concesie față de “alții” a fost lăsată afară în cea de-a treia ediție finală a lui Newton (1726) a Principiei. Aparent, după ce a auzit despre prioritatea lui Hooke, Newton a eliminat numeroasele referiri la Hooke din proiectele anterioare ale lui Principia. Într-o scrisoare către Halley, Newton s-a plâns de asta

… el [Hooke] nu știa cum să procedeze. Acum nu este așa foarte bine? Matematicienii care află, stabilesc și fac toată treaba trebuie să se mulțumească cu a fi niște simpli calculatori și alții care nu fac altceva decât să pretindă că înțeleg toate lucrurile trebuie să îndepărteze toată invenția, precum și pe cei care urmau să o urmeze el ca și pe cei care au mers înainte.

Probabil rugat de Newton, Cotes a adăugat remarca

Pot auzi unii oameni care nu sunt de acord cu această concluzie [despre gravitația universală] și care mormăie una sau alta despre calitățile oculte. Ei întotdeauna vorbesc despre și în sensul că gravitația este ceva ocult și că trebuie excluse complet cauzele oculte  din filosofie.

Dar această observație se aplică numai lui Huygens și Leibniz și nu lui Hooke, care nicăieri în scrierile sale nu considera gravitația o cantitate ocultă.

În memoriul său, Hooke nu a pretins că știe cum forța gravitațională variază în funcție de distanță, presupunând doar că “aceste puteri atractive sunt cu atât mai puternice în funcționare, cu cât este mai aproape corpul asupra căruia se acționează de propriul centru”. În schimb, Hooke a propus ca această dependență să fie determinată experimental și a prezis că “va ajuta astronomul să reducă toate mișcările celeste la o anumită regulă, căci mă îndoiesc că nu se va face niciodată adevărat fără ea”. În final, Hooke a reamintit că și-a comunicat principiile pentru mișcarea orbitală într-o corespondență cu Newton. Într-o scrisoare datată 24 noiembrie 1679, el i-a cerut în mod explicit lui Newton

ca o mare favoare, vă rog să comunicați obiecțiile împotriva ipotezei sau opiniei mele, mai ales dacă îmi veți spune gândurile dvs. despre compunerea mișcărilor celeste ale planetelor cu o mișcare directă tangentă și o mișcare atrăgătoare spre centru.

Hooke observă “ca răspuns la aceasta Newton se preface că nu știa de ipoteza lui Hooke,” referindu-se la răspunsul lui Newton din 28 noiembrie 1679 că “… poate veți înclina mai mult să mă credeți când vă spun că nu am auzit înainte de primirea ultimei dvs. scrisori, din câte am auzit (și îmi amintesc) despre ipoteza dvs. de a compune mișcările celeste ale planetelor, o mișcare directă prin o tangență la curbă …”. Dar, în aceeași scrisoare, Newton a remarcat de asemenea că “mă bucur să aud că o descoperire atât de importantă pe care ați făcut-o din paralaxul anual al Pământului este secondată de observațiile dlui Flamstead”. [24] Deoarece Hooke nu și-a menționat propriul său rol în această presupusă descoperire, această remarcă indică faptul că Newton era deja familiarizat cu monografia lui Hooke din 1674, unde Hooke și-a publicat observațiile pe care le-a interpretat incorect ca datorându-se paralaxului anual al Pământului. Dar, în această monografie, Hooke și-a enunțat principiile dinamicii orbitale, de care Newton “a pretins” că nu a auzit.

Sursa: Michael Nauenberg – Hooke’s and Newton’s Contributions to the Early Development of Orbital Dynamics and the Theory of Universal Gravitation

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *