Home » Articole » Articole » Afaceri » Telelucru » Impactul asupra mediului a telelucrului si teleactivitatilor

Impactul asupra mediului a telelucrului si teleactivitatilor

postat în: Telelucru 0

traffic-113843

Impactul asupra mediului a telelucrului si teleactivitatilor

(The Environmental Impacts of Telework and Teleactivities)

Nicolae Sfetcu

Rezumat

Efectul Tehnologiei Informatiilor Comunicatiilor si a transporturilor asupra urbanismului este obiectul multor dispute in literatura actuala. Comunicatiile s-au dezvoltat atat de rapid incat au alterat in mod dramatic motivatiile si modalitatile de transport. In literatura este aproape unanim acceptat faptul ca progresul tehnologiei calculatoarelor si telecomunicatiilor determina descongestionarea si descentralizarea oraselor. Nu exista nici o indoiala ca progresul tehnologic rapid a avut si va continua sa aiba o puternica influenta asupra arhitecturii si a organizarii oraselor. Activitatea de zi cu zi a societatii actuale are implicatii asupra mediului mai puternice decat oricare alta societate din istoria omenirii. Aceste implicatii se rasfrang asupra costurilor economice si sociale. Telelucrul, si intr-o masura mai mica teleactivitatile in general, permit atenuarea efectelor negative ale activitatilor umane asupra planetei si a mediului inconjurator. Aceasta lucrare examineaza cateva dintre aceste aspecte.

Abstract

The effects of communication and transportation technologies on urban form and function are matters of much discourse in recent literature. Development in communications has occurred so rapidly that it is on the verge of dramatically altering the ways and reasons we transport ourselves from place to place. Much of the literature agreed that advances in computing and telecommunications technologies would fuel further urban sprawl and capital flight from central cities. There is little doubt that the rapidly advancing technology has had, and will continue to have a strong influence on the shape and organization of the cities. We produce more environmental impact as a result of our daily activities than any other society in the history of humankind. These impacts have tremendous social and economic costs. Telework, and to a lesser extent teleactivities, offers some hope for reducing our environmental impacts on the planet. This work examines some of these aspects.

1. INTRODUCERE

Una din cele mai importante probleme de mediu in centrele urbane aglomerate este cresterea exagerata a traficului auto, implicand o poluare excesiva a aerului. In acest sens se evidentiaza oxizii de azot, compusii organici volatili si alti precursori ai ozonului care nu pot fi controlati tehnologic. Un mod de a reduce traficul si a imbunatati calitatea aerului este telelucrul, activitatea desfasurandu-se acasa sau in centre special amenajate, aproape de casa.

2. TELELUCRU

Telelucrul (TL), intr-o acceptiune mai larga, reprezinta utilizarea calculatoarelor si a telecomunicatiilor pentru a schimba geografia de lucru acceptata.

Recentele dezvoltari tehnice si sociale au contribuit mult la suprapunerea activitatilor casnice cu cele lucrative. Telecomunicatiile moderne si tehnologia computerelor permit indeplinirea sarcinilor de servici acasa, fara a mai fi necesare deplasari frecvente si la distanta pentru a ajunge la locul de munca.

Prin insasi definitia TL, acesta presupune eliminarea sau micsorarea distantelor de acasa la locul de munca. TL se foloseste acolo unde nu este nevoie de o interactie fizica cu obiectul muncii sau cu alti lucratori. Multe astfel de activitati se desfasoara pe baza de contract temporar si doar cateva ore pe zi sau zile pe saptamana, lucratorul petrecandu-si restul timpului dedicat muncii in birouri traditionale sau prin prestarea altor teleactivitati.

Cuantificarea telelucratorilor este dificila din mai multe motive. Nu exista o definitie unanim acceptata a telelucrului, iar unii dintre telelucratori practica acest mod de lucru doar o anumita perioada de timp. Unele estimari nu fac diferenta intre oameni de afaceri care lucreaza acasa si telelucratori. De asemenea, datorita metodelor diferite de esantionare ale diverselor estimari, nu se poate face o comparare intre ele, iar o mediere a rezultatelor este absolut nerelevanta.

Din estimarile neoficiale efectuate la noi in tara (unde, pana in prezent, nu s-a efectuat niciun studiu oficial in acest sens), ar rezulta ca in Romania activeaza in prezent cca. 1000 telelucratori, fata de aproximativ 100 cati erau acum 5 ani.

TL implica practici noi, care se pot pune in aplicare prin:

¥ reducerea costurilor si cresterea performantei calculatoarelor si telecomunicatiilor;

¥ largirea accesului la uneltele si serviciile care permit lucrul in reteaua electronica deschisa (Open Electronic Networking);

¥ cresterea dorintei tuturor de a exploata noile metode, de a face afaceri, si de a angaja personal.

TL implica anumite avantaje economice si sociale, precum :

¥ cresterea presiunii asupra industriei, pentru a reduce costurile simultan cu imbunatatirea serviciilor;

¥ imbunatatirea calitatii mediului, in special prin impactul asupra drumurilor si masinilor;

¥ aparitia unei economii de retea, in care TL si telecomertul vor juca un rol central;

¥ comutarea de la “slujba platita” la oportunitati de lucru”, cu o crestere a rolului individului si al intreprinderilor mici si mijlocii (IMM).

Toate studiile si analizele efectuate de firme de prestigiu din intreaga lume converg catre ideea unor beneficii nete pentru toate partile implicate:

¥ Pentru firme:

o costuri mai mici;

o productivitate crescuta;

o motivatie mai buna;

o stabilitate mai mare a personalului;

o flexibilitate in organizare;

o conducere flexibila;

o rezistenta crescuta in fata factorilor externi;

o eliminarea platilor pentru lucrul suplimentar.

¥ Pentru persoane:

o timp de lucru si costuri mai mici;

o oportunitati de lucru mai bune;

o legatura mai buna cu familia;

o un echilibru mai bun intre lucru si viata familiala;

o posibilitatea participarii la activitatile comunitatilor locale;

o ore de lucru flexibile.

¥ Beneficii sociale si economice :

o descongestionarea traficului;

o reducerea deplasarii si a poluarii;

o oportunitati de lucru mai mari;

o accesul la lucru pentru oamenii cu dificultati specifice;

o regenerarea economica.

3. TELEACTIVITATI

Convergenta telecomunicatiilor cu tehnologia calculatoarelor care faciliteaza telelucrul, face de asemenea posibile alte forme de interactiune colectiva, cunoscute sub numele de teleactivitati.

Teleactivitatile (TA) sunt activitatile socioeconomice bazate pe sisteme de telecomunicatii interactive, individualizate si asincrone care conecteaza persoane, obiective si informatii independent de distanta care le separa (Fathy, 1991).

Desi se pare ca TL are cel mai mare impact social si de mediu, celelalte TA, precum telecomertul, si telesocializarea, contribuie si ele la aceste efecte.

Exista o relatie simbiotica intre diferitele TA. In momentul in care oamenii incep o teleactivitate, creste si activitatea acestora in domeniul celorlalte TA.

4. TELECOMERT

Telecomertul (TC) reprzinta utilizarea telecomunicatiilor si a calculatoarelor pentru a vinde si a cumpara produse si servicii.

Cataloagele on-line de produse si servicii au, dintre formele de vanzari-cumparari cu prezentare si comanda la distanta (prin telex, fax, telefon, posta, CD-ROM, etc.), cel mai mare potential de revolutionare a comertului cu produse si servicii. Ele sunt usor de actualizat si permit efectuarea de comenzi on-line.

TC nu va inlocui niciodata complet vanzarile clasice, intrucat spatiile fizice de comert reprezinta, in acelasi timp, si locuri de interactie sociala si economica. Crearea unei astfel de atmosfere pe Internet, intr-un mediu digital, este deosebit de dificila. Dar, intrucat cumparaturile pot fi facute in acest mod si de acasa, unul din efectele acestei TA este si eliminarea deplasarilor necesare in cazul cumparaturilor prin metodele clasice. Sunt reduse astfel si costurile implicite, simultan cu ocuparea, de catre magazine si centre de comert, a unui spatiu fizic mult mai redus, ceea ce face posibila utilizarea spatiilor ramase disponibile in scopuri sociale sau de protectie a mediului inconjurator.

Utilizarea si efectele TC sunt in functie de categoriile de populatie carora i se adreseaza. Un studiu efectuat in Germania a evidentiat faptul ca cei care apeleaza cel mai frecvent la TC sunt persoanele cu dificultati fizice si tinerii cu familie sau cu program de lucru incarcat. Motivatia acestor doua grupe era foarte diferita (Tacken, 1990). Aspectul cel mai interesant evidentiat in acest studiu a fost acela ca, dupa o perioada de efectuare a cumparaturilor prin Internet, persoanele respective si-au schimbat radical conceptia despre cumparaturi. Nu au renuntat definitiv sa intre efectiv in magazine, dar au inceput sa prefere deplasarile pe jos sau pe bicicleta celor realizate cu transportul auto personal sau public). Astfel, chiar daca efectele imediate ale promovarii TC nu vor conduce la abandonarea metodelor clasice de a efectua cumparaturi, aceasta teleactivitate va avea un efect benefic asupra mediului inconjurator. Alte efecte al TC pot fi descentralizarea zonelor urbane aglomerate, o repartitie mai echilibrata a zonelor urbane locuite, si reducerea utilizarii automobilelor.

5. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI AL TELELUCRULUI SI TELEACTIVITATILOR

Activitatea zilnica a oamenilor are un important impact asupra mediului inconjurator. Aceasta se repercuteaza automat asupra costurilor sociale si economice. TL, si intr-o masura mai mica TA, reprezinta o modalitate de reducere a efectelor negative asupra mediului a activitatilor umane.

Reducerea utilizarii automobilelor si a consumului de resurse neregenerabile

Conform studiilor Ministerului Transporturilor al SUA, Agentiei de Protectia Medilui si AT&T, numai angajatii AT&T au evitat in 1999, prin activitati de TL, parcurgerea a cca. 140 milioane km, economisind astfel 15,6 l de benzina. In acest mod s-a reusit sa se evite urmatoarele emisii de poluanti:

¥ 37 milioane kg dioxid de carbon

¥ 162 milioane kg hidrocarburi

¥ 84 milioane kg oxizi de azot

¥ 1,25 miliarde kg monoxid de carbon

Aceste cifre sunt mari pentru ca nu se ia in considerare numai cantitatea de combustibil consumata, ci si transformarile fizico-chimice la care este supus aerul.

Prin eliminarea deplasarilor fizice, telelucrul poate reduce implicit si consumul de resurse neregenerabile. Chiar daca  exista tendinta de a reduce emisiile poluante ale automobilelor prin utilizarea de filtre si noi tehnologii, acestea nu pot fi eliminate definitiv, iar marile corporatii din domeniul petrolului au investit prea mult in infrastructura lor pentru a permite o comutare rapida a transportului auto prin utilizarea energiei solare.

TL permite reducerea acestei poluari, prin renuntarea la utilizarea automobilului pentru deplasarea la locul de munca. In plus, in acest mod se reduc si costurile necesare intretinerii automobilelor, a drumurilor publice, etc. Studii asupra telelucratorilor (Handy, 1994; Kitamura, 1991, 1990; Mokhtaria,, 1991; Pendyala, 1992) au aratat ca acestia renunta zilnic la cel putin doua deplasari cu transportul auto.

De asemenea, TL poate reduce aglomerarea traficului urban in perioadele sale de varf.

Pentru ca TL sa aiba ca efect o reducere efectiva a traficului urban sunt necesare o planificare si o strategie comune si coordonate din partea diverselor departamente guvernamentale si ale administratiei locale. Impactul este minim in lipsa acestor corelari.

Trebuie avut insa in vedere ca diminuarea utilizarii automobilelor ar avea efecte financiare negative asupra unor sectoare economice. De asemenea, s-ar reduce taxele si impozitele generate de vanzari, servicii si intretinerea automobilelor. Aceste implicatii fac mult mai dificila adoptarea efectiva a unei astfel de strategii.

Mai multe studii asupra impactului lucrului la distanta asupra traficului (Autoglass, 1996) considera ca se poate ajunge astfel la o reducere a traficului auto zilnic de pana la 38%.

Reducerea solicitarilor de spatii fizice

Una din legile economice fundamentale ale fortei de munca spune ca oamenii se muta la orase in cautarea locurilor de munca, simultan cu deplasarea din centrele urbane agglomerate catre zonele periferice si orase mai mici, in cautarea unui mediu de viata mai bun, cu conditia ca locul de munca sa poata fi accesibil cu ajutorul transportului in comun sau personal. In cazul telelucrului, distanta fata de locul de munca devine un element nesemnificativ. Se poate lucra la distanta chiar daca esti in varf de munte.

Raspandirea pe scara larga a TL in cadrul unei companii va diminua nevoile de spatiu de lucru. Aceasta presupune micsorarea costurilor necesare securizarii, operarii si mentinerii locurilor de munca, ca si a celor destinate mediului (incalzire, ventilatie, aer conditionat, etc.) si spatiilor de parcare pentru automobilele lucratorilor. Parcarile, de ex., sunt sursa multor probleme de. Spatiile de parcare uriase actioneaza ca un colector solar gigant, scazand albedoul suprafetei pamantului si crescand temperatura in vecinatatea lor. Aceasta incalzire locala determina o crestere a temperaturii medii a zonelor urbane, fenomen cunoscut sub numele de „efect termic insular”.

Constructia parcarilor se face in detrimentul spatiilor verzi si a celor agricole. Intr-un oras dezvoltat, se poate ajunge ca jumatate din terenul utilizat sa fie alocat diverselor nevoi automobilistice (parcare, intretinere, etc.) (MacKenzie, 1992). Cheltuielile urbane cu aceste spatii, precum si poluarea fizica a acestor zone (inclusiv prin deversareea locala a unor deseuri) vor fi, in cazul utilizarii TL, mult diminuate.

Modificari asupra utilizarii infrastructurii de transport

Intrucat TL actioneaza ca o forta descentralizatoare, infrastructura de transport ajunge sa fie mai putin solicitata (Schuler, 1992). O astfel de strategie, daca este aplicata pe scara larga, poate avea consecinte majore pentru reteaua de transport si activitatile legate de constructia, intretinerea si repararea acesteia.

Modificari asupra activitatilor casnice

TL permite o utilizare mai eficienta a spatiului de acasa. Spatiile nefolosite pot fi convertite in birouri, permitand o repartitie mai rationala a impozitelor si taxelor aferente. Se economisesc astfel si banii dedicati cheltuielilor pentru microclimat, care vor fi cheltuiti acum doar pentru un singur spatiu, intrucat locul de munca si cu cel de acasa coincid.

Implicatii asupra urbanismului

TL contribuie la o descentralizare a aglomerarilor urbane, oamenii nemaifiind obligati sa locuiasca aproape de locurile lor de munca (Mokhtarian, 1991).

Multe din impactele asupra mediului luate in discutie sunt rezultatul modificarilor comportamentale ale oamenilor. Aceste modificari au la baza motivatii prioritare de ordin personal, social sau economic.

Implicatii asupra consumului de material lemnos si a deseurilor de hartie rezultate

“Eliminarea hartiilor”,  sintagma echivalenta dintotdeauna cu eliminarea birocratiei, devine un deziderat realizabil in era TIC. Elementele-cheie pentru aceasta sunt:

¥ utilizarea pe scara larga a mesajelor electronice – e-mail;

¥ dezvoltarea unui sistem intranet , in care manualele, deciziile, specificatiile, etc. sa fie stocate pe support magnetic, pe pagini web de circulatie interna, rezultand astfel si o accesare mai rapida a informatiei;

¥ cooperarea on-line, prin transferul in retea de fisiere electronice in locul unei circulatii mai lente a hartiilor;

¥ reducerea documentatiei pe support de hartie in relatiile firmelor cu beneficiarii, clientii si furnizorii.

6. CONCLUZII

Daca se adopta pe scara larga, TA vor afecta profund geografia si functiunile asezarilor umane. Aceste modificari au un impact major asupra mediului. Se prognozeaza ca se va ajunge astfel la multiple zone cu activitate intensa, distribuite uniform in cadrul unor asezari urbane. Astfel, cu un mic ajutor din partea politicienilor, a edililor si a proiectantilor, dezvoltarea telelucrului si a teleactivitatilor poate face ca orasele noastre sa devina asezaminte mai curate si mai functionale.

Un domeniu important care poate ajuta la dezvoltarea telelucrului si teleactivitatilor (TLA) cu impact supra mediului este dezvoltarea noilor industrii si a locurilor de munca din aceste sectoare. Pentru aceasta, un rol decisiv il au organizatiile, atat private cat si de stat, intelegerea, de catre ele, a rolului decisiv a economiei on-line si a noului mod de lucru in dezvoltarea societatii.

Din punct de vedere al strategiei de dezvoltare, politicile cu cel mai mare impact in prezervarea mediului prin TLA sunt cele privind utilizarea terenurilor urbane si rurale, si dezvoltarea economica, ca si deciziile asupra dezvoltarii locale.

Cel mai bun mod pentru stat de a sustine o politica de mediu eficienta si competitiva, se realizeaza prin considerarea unei forme mixte de dezvoltare, promovand atat formele clasice de lucru cat si cele specifice, rezultate din dezvoltarea intensiva a TIC. In acest fel, diversele agentii implicate in dezvoltarea economica pot combina strategia de dezvoltare durabila cu cea de dezvoltare a TIC.

Modalitati prin care statul poate dezvolta o strategie eficienta pentru dezvoltarea durabila prin implementarea la nivel national a TLA:

¥ includerea, in strategiile de dezvoltare durabila, a utilizarii TLA;

¥ promovarea sustinuta a acestor concepte prin crearea unor departamente speciale in cadrul agentiilor guvernamentale cu activitate in domeniul TIC;

¥ dezvoltarea serviciilor on-line;

¥ incurajarea infiintarii de organizatii si asociatii cu preocupari in domeniul TLA, precum si a firmelor care apeleaza la aceste metode alternative de lucru;

¥ infiintarea de telecentre.

7. BIBLIOGRAFIE

1. Ahrentzen, Sherry (1989). “A Place of Peace, Prospect, and a P.C.: The Home as Office”, The Journal of Architectural Planning Research, v. 6 (4), Winter 1989

2. Alexander, Christopher, et al (1977). “A Pattern Language–Towns, Buildings, Construction”, Oxford University Press, New York.

3. Antonoff, Michael (1985). “The Push for Telecommuting”, Personal Computing, v. 9 (7), July 1985

4. Barlow, John Perry (1995). “Is There a There in Cyberspace?”, Utne Reader, no. 68, March-April 1995

5. Buckinger, Carol (1994). “Picking the Participants: Guidelines for Selecting a Telecommuting Team”, Institute of Transportation Studies at The University of California, Davis.

6. Forbes Magazine (1984). “Working by Wire”, v. 16, February 11, 1985

7. Garreau, Joel (1991). “Edge City–Life on the New Frontier”, Doubleday, New York.

8. Gurstein, Penny (1989). “The Electronic Cottage: Implications for the Meaning of the Home”, paper presented at the symposium on The Use and Meaning of Home and Neighborhood, Alvkarleby, Sweden, September, 1989.

9. Hartz, Nan S. (1985). “Telecommuting. There’s No Place Like Home”, Data Management, v. 23 (6), June 1985

10. Jarrett, James E. (1994). “Exploratory Analysis of Telecommuting Projects Involving Persons with Disabilities”, Center for Transportation Research, The University of Texas at Austin.

11. Kelly, Marcia M. (1986). “Telecommuting: The Next Computer Revolution”, Small Business Report, v. 11 (4), April 1986

12. Kitamura, Ryuichi, Patricia Mokhtarian, Ram M. Pendyala, Konstadinos Goulias (1991). “An Evaluation of Telecommuting as a Trip Reduction Measure”, Institute of Transportation Studies at The University of California, Davis.

13. Kitamura, Ryuichi, Ram M. Pendyala, Konstadinos Goulias (1990a). “Telecommuting and Travel Demand: An Impact Assessment for State of California Telecommute Pilot Project Participants”, Transportation Research Group at The University of California, Davis.

14. MacKenzie, James J., Roger C. Dower, and Donald D.T. Chen (1992). “The Going Rate: What it Really Costs to Drive”, World Resources Institute.

15. Mokhtarian, Patricia (1993). “Telecommuting: What’s the Payoff?”, Access, #2, Spring 1993.

16. Mokhtarian, Patricia (1991a). “An Empirical Analysis of the Transportation Impacts of Telecommuting”, Working paper #131 of The University of California Transportation Center.

17. Pendyala, Ram M., Konstadinos G. Goulias, Ryuichi Kitamura (1992). “Impacts of Telecommuting on Spatial and Temporal Patterns of Household Travel”, Working paper #111 of The University of California Transportation Center.

18. Rheingold, Howard (1995). “The Virtual Community”, Utne Reader, no. 68, March-April 1995, p. 61-64.

19. Schuler, Richard E. (1992), “Urban Infrastructure for the 21st Century”, Urban Studies, v. 29 (2), p. 297-310.

20. Stuart, Reginald (1995), “High-Tech Redlining”, Utne Reader, no. 68, March-April 1995, p. 73.

21. Tacken, M. (1990). “Effects of Teleshopping on the Use of Time and Space”, Transportation Research Record #1285.

22. Webber, Melvin M. (1963). “Order in Diversity: Community Without Propinquity”, in Cities and Space–The Future Use of Urban Land, John Hopkins Press, Baltimore.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *