(Se așteaptă ca șapte dintre acești indicatori să crească într-o lume a încălzirii globale, iar observațiile arată că acestea sunt, de fapt, în creștere. Se așteaptă ca trei să scadă, și chiar scad).
O gamă largă de dovezi arată că sistemul climatic s-a încălzit. Dovezile despre încălzirea globală sunt prezentate în grafice. Unele dintre grafice arată o tendință pozitivă, de exemplu, creșterea temperaturii deasupra pământului și oceanului și creșterea nivelului mării. Alte grafice arată o tendință negativă, de exemplu, scăderea zăpezii în emisfera nordică și scăderea suprafeței de gheață din Marea Arctică. Dovada încălzirii este, de asemenea, evidentă în sistemele vii (biologice).
Activitățile umane au contribuit la o serie de schimbări observate în climă. Această contribuție a fost în principal prin arderea combustibililor fosili, ceea ce a dus la o creștere a concentrației de GES (gaze cu efect de seră) în atmosferă. O altă influență umană asupra climei sunt emisiile de dioxid de sulf, care sunt un precursor al formării aerosolilor sulfați în atmosferă.
Încălzirea indusă de om ar putea duce la schimbări mari, ireversibile și/sau abrupte ale sistemelor fizice. Un exemplu este topirea straturilor de gheață, care contribuie la creșterea nivelului mării. Probabilitatea de încălzire cu consecințe neprevăzute crește odată cu rata, amploarea și durata schimbărilor climatice.
(Acest set de grafice arată modificări ale indicatorilor climatici de-a lungul mai multor decenii. Fiecare dintre liniile colorate diferite din fiecare panou reprezintă un set de date analizat independent, date obținute folosind numeroase tehnologii diferite, cum ar fi stațiile meteorologice, sateliții, baloanele meteorologice, navele și geamandurile.)
Efectele asupra vremii
Observațiile arată că au existat și înainte schimbări de vreme. În ceea ce privește schimbările climatice, sunt afectate probabilitățile anumitor tipuri de fenomene meteorologice.
(Schimbarea prognozată a precipitațiilor medii anuale până la sfârșitul secolului al XXI-lea, pe baza unui scenariu cu emisii medii (SRES A1B) (Credit: Laboratorul de Dynamics a Fluidelor Geofizice NOAA)
S-au observat schimbări în ceea ce privește cantitatea, intensitatea, frecvența și tipul de precipitații. Au apărut creșteri foarte mari ale precipitațiilor puternice, chiar și în locuri unde cantitatea totală de ploaie a scăzut. Cu încredere medie, IPCC (2012) a concluzionat că influențele umane au contribuit la creșterea numărului de precipitații la scară globală.
Prognozele schimbărilor viitoare ale precipitațiilor arată o creștere globală a mediei globale, dar cu schimbări substanțiale în ceea ce privește locul și modul de cădere a precipitațiilor. Proiecțiile sugerează o reducere a precipitațiilor în subtropice și o creștere a precipitațiilor în latitudinile subpolare și unele regiuni ecuatoriale. Cu alte cuvinte, regiunile uscate în prezent vor deveni în general mai uscate, în timp ce regiunile care sunt umede în prezent vor deveni, în general, chiar mai umede. Această proiecție nu se aplică fiecărei localități, iar în unele cazuri poate fi modificată de condițiile locale.
Vreme extremă
În majoritatea zonelor de teren din anii 1950, este foarte probabil ca zilele și nopțile să fie mai calde. Zilele și nopțile calde, de asemenea, foarte probabil vor deveni și mai calde sau mai frecvente. Activitățile umane au contribuit foarte mult la aceste tendințe. S-ar putea să fi existat schimbări i în alte extreme climatice (de exemplu, inundații, secete și cicloane tropicale), însă aceste modificări sunt mai greu de identificat.
Proiecțiile sugerează modificări ale frecvenței și intensității unor fenomene meteorologice extreme. Încrederea în proiecții variază în timp. În S.U.A., începând cu anul 1999, au fost stabilite sau depășite două înregistrări meteo recors pentru fiecare temperatură rece.
Proiecții pe termen scurt (2016-2035)
Unele schimbări (de exemplu, zile fierbinți mai frecvente) vor fi probabil evidente pe termen scurt, în timp ce alte schimbări pe termen scurt (de exemplu, secetele mai intense și cicloanele tropicale) sunt mai incerte.
Proiecții pe termen lung (2081-2100)
Schimbările climatice viitoare vor fi asociate cu zile foarte calde și cu mai puține zile foarte reci. Frecvența, lungimea și intensitatea undelor de căldură vor crește foarte probabil în majoritatea zonelor de teren. Creșterea sporită a emisiilor antropice de GES va fi asociată cu creșteri mai mari ale frecvenței și severității temperaturilor extreme.
Presupunând o creștere ridicată a emisiilor GES (scenariul IPCC RCP8.5), regiunile uscate în prezent pot fi afectate de creșterea riscului de secetă și de reducerea umidității solului. De-a lungul majorității zonelor de latitudini medii și a regiunilor tropicale umede, evenimentele extreme de precipitații vor deveni foarte intense și frecvente.
Valuri de căldură
Încălzirea globală sporește probabilitatea unor fenomene meteorologice extreme, cum ar fi valurile de căldură, mult mai mult decât creșterea evenimentelor mai moderate.
În ultimii 30-40 de ani, valurile de căldură cu umiditate ridicată au devenit mai frecvente și mai severe. Nopțile extrem de calde s-au dublat în frecvență. Zona în care se observă veri extrem de fierbinți a crescut de 50-100 ori. Aceste schimbări nu sunt explicate de variabilitatea naturală și sunt atribuite de oamenii de știință din domeniul climei influenței schimbărilor climatice antropice. Valurile de căldură cu umiditate ridicată reprezintă un risc major pentru sănătatea umană, în timp ce valurile de căldură cu umiditate scăzută conduc la condiții uscate care sporesc incendiile. Mortalitatea de la căldură este mai mare decât mortalitatea cauzată de uragane, fulgere, tornadă, inundații și cutremure.
Cicloane tropicale
La scară globală, frecvența cicloanelor tropicale va scădea, probabil, sau va fi neschimbată. Viteza medie a vântului și a precipitațiilor față de viteza medie a vântului tropical mediu va crește probabil. Schimbările în cicloanele tropicale vor varia probabil în funcție de regiune, însă aceste variații sunt incerte.
Efectele extremelor climatice
Impactul evenimentelor extreme asupra mediului și a societății umane va varia. Unele efecte vor fi benefice – de exemplu, mai puține extreme de temperaturi scăzute vor duce, probabil, la mai puține decese din aceste cauze. În ansamblu, totuși, impactul va fi, probabil, în cele mai multe cazuri negativ. O creștere a temperaturii va face ca ghețarii să se topească, când se încălzește apa, ambele dinamici contribuind la creșterea nivelului mării, ceea ce va pune în pericol locuitrii zonelor joase, cum ar fi Olanda.
Lasă un răspuns