Home » Articole » RO » Știință » Încălzirea globală » Cercetarea sociologică a schimbărilor climatice

Cercetarea sociologică a schimbărilor climatice

Schimbările climatice reprezintă o problemă critică, care depășește granițele naționale și sferele socio-economice-politice. Datorită naturii cuprinzătoare și profund înrădăcinate a cauzelor sale, cercetătorii și factorii de decizie se confruntă cu o sarcină masivă de coordonare și dezvoltare de politici eficiente pentru a-i atenua impactul. Pentru a complica lucrurile, condițiile înrăutățite și strategiile ineficiente dezvoltate pentru a face față problemelor au devenit o altă preocupare presantă. Astfel, deși s-au făcut treptat pași pentru a recunoaște și a aborda schimbările climatice, este necesară o strategie mai cuprinzătoare pentru a face față spectrului de probleme. Elaborarea și coordonarea unei agende de cercetare și a politicilor pentru atenuarea și adaptarea schimbărilor climatice este piatra de temelie pentru realizarea unui progres substanțial. Au existat contribuții esențiale la cercetarea schimbărilor climatice din diferite discipline. Cu toate acestea, fiecare a văzut-o prin prisma lui, fără a depune un efort concertat pentru a integra părțile deconectate. Problema ar trebui abordată într-o manieră coordonată, putând fi rezolvată numai prin integrarea cunoștințelor actuale și evitând viziunea de tunel intra-disciplinară atașată în prezent subiectului.

Cercetarea sociologică asupra schimbărilor climatice globale a fost extinsă, dar slab conectată, iar schimburile cu celelalte științe sociale și științe ale naturii au fost limitate. În mod ironic, până acum științele sociale au jucat doar un rol minor în rapoartele și discuțiile privind schimbările climatice [1-4], deoarece cercetarea științifică a fost profund înrădăcinată în științele naturale. În timp ce comunitatea științifică a făcut progrese bune în dezvoltarea imaginii noastre ecologice legate, de exemplu, de schimbările climatice, sunt necesare progrese suplimentare pentru a dezvolta o imagine sociologică asupra acesteia. „Aplicarea unei imagini sociologice ne permite să reformulam cu putere patru întrebări centrale în actuala conversație interdisciplinară despre schimbările climatice: de ce au loc schimbările climatice, cum suntem afectați, de ce nu am reușit să răspundem cu succes până acum și cum am putea să rezolvăm acest lucru în mod eficient” [4].

Cu toate acestea, din cauza opiniei tot mai largi că științele naturale sunt insuficiente pentru a face față dinamicii complexe și provocărilor schimbărilor climatice, necesitatea de a încorpora cercetările și analizele din științe sociale a devenit din ce în ce mai recunoscută [5]. De fapt, motorul principal din spatele schimbărilor climatice globale este de natură socio-structurală. Problemele sale sunt încorporate în instituții, credințe culturale, valori și practici sociale. Astfel, schimbările climatice reprezintă, fără îndoială, o preocupare sociologică. Dunlap și Brulle [5] susțin că sociologia aduce două abordări distincte și avantajoase în cercetarea schimbărilor climatice prin examinarea dimensiunilor sale sociale. În primul rând, ei susțin că sociologia este echipată cu instrumente pentru a examina și a oferi o perspectivă asupra cauzelor, consecințelor și soluțiilor legate de schimbările climatice. Eforturile de a ameliora sau de a se adapta la impactul acestuia necesită o înțelegere mai profundă a dinamicii sociale la scări variate, de la nivel global la nivel local. Sociologia poate contribui la implicarea interdisciplinară și la chestiuni specifice disciplinei legate de procesele socio-structurale.

În al doilea rând, sociologia oferă o formă de critică socială prin examinarea și chestionarea sistemelor de credințe care întăresc instituțiile și practicile socioeconomice actuale. Acest lucru este vital, pentru că criticarea ideologiilor dominante luminează natura construită a acestor sisteme de credințe. La rândul lor, acestea elucidează modul în care astfel de noțiuni hegemonice susțin interese particulare și, prin urmare, restricționează opțiunile de politică. Cercetările sociologice subliniază noțiunea că forțele antropice ale schimbărilor climatice nu pot fi pur și simplu rectificate prin soluții tehnice ci trebuie să aibă efect împreună cu alte influențe asupra comportamentului uman, cum ar fi structurile sociale, politice și economice [6].

Referințe

  • 1.    Bjurstrom, A.; Polk, M. Physical and economic bias in climate change research: A scientometric study of IPCC Third Assessment Report. Clim. Chang. 2011,108,1-22. [CrossRef]
  • 2.    Blue, G. Framing Climate Change for Public Deliberation: What Role for Interpretive Social Sciences and Humanities? J. Environ. Policy Plan. 2016,18, 67-84. [CrossRef]
  • 3.    Charnock, R.; Thomson, I. A Pressing Need to Engage with the Intergovermental Panel on Climate Change: The Role of SEA Scholars in Syntheses of Social Science Climate Research. Soc. Environ. Account. J. 2019, 39,192-199. [CrossRef]
  • 4.    Norgaard, K.M. The sociological imagination in a time of climate change. Glob. Planet. Chang. 2018,163,171-176. [CrossRef]
  • 5.    Dunlap, R.E.; Brulle, R.J. Climate Change and Society: Sociological Perspectives; Oxford University Press: New York, NY, USA, 2015.
  • 6.    Rosa, E.A.; Rudel, T.K.; York, R.; Jorgenson, A.K.; Dietz, T. The Human (Anthropogenic) Driving Forces of Global Climate Change. In Climate Change and Society; Dunlap, R.E., Brulle, R.J., Eds.; Oxford University Press: New York, NY, USA, 2015; pp. 32-60.

Sursa: Islam, M.S.; Kieu, E. Sociological Perspectives on Climate Change and Society: A Review. Climate 2021, 9, 7. https://doi.org/10.3390/cli9010007. Licența CC BY 4.0. Traducere și adaptare: Nicolae Sfetcu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.