Inegalitatea globală - Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului

(Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) au reprezentat un început ambițios al secolului XXI. (Credit: Misiunea SUA Geneva/Flickr))

În 2000, lumea a intrat într-un nou mileniu. În spiritul unei rezoluții de Anul Nou la scară largă, a fost un timp pentru aspirații înalte și vise de a schimba lumea. A fost și vremea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (ODM), o serie de obiective ambițioase stabilite de țările membre ONU. ODM-urile, așa cum au devenit cunoscute, au căutat să ofere un plan practic și specific pentru eradicarea sărăciei extreme în întreaga lume. Aproape 200 de țări au aderat și au lucrat pentru a crea o serie de 21 de ținte cu 60 de indicatori, cu un obiectiv ambițios de a le atinge până în 2015. Obiectivele s-au întins pe opt categorii:

Eradicarea sărăciei extreme și foametei
Realizarea învăţământului primar universal
Promovarea egalității de gen și sprijinirea femeilor
Reducerea mortalității infantile
Îmbunătățirea sănătății maternale
Combaterea HIV/SIDA, a malariei și a altor boli
Asigurarea durabilității mediului
Dezvoltarea unui parteneriat global pentru dezvoltare (ONU, 2010)

Fără îndoială că acestea au fost obiective bine gândite spre care să se tindă. Mulți ani mai târziu, ce s-a întâmplat? Începând cu Documentul final din 2010, s-au făcut multe progrese în direcția unor ODM, în timp ce altele sunt încă cu mult în urmă. Obiectivele legate de sărăcie, educație, mortalitate infantilă și acces la apă curată au înregistrat progrese semnificative. Dar aceste succese arată o disparitate: unele națiuni au înregistrat progrese mari, în timp ce altele nu au văzut practic niciun progres. Îmbunătățirile au fost neregulate, foamea și malnutriția crescând din 2007 până în 2009, anulând realizările anterioare. Ocuparea forței de muncă a progresat lent, la fel ca și o reducere a ratelor de infecție cu HIV, care au continuat să depășească numărul persoanelor care primesc tratament. Ratele de mortalitate și de îngrijire a sănătății pentru mame și sugari arată, de asemenea, puține progrese. Chiar și în zonele care s-au obținut rezultate, succesele sunt slabe. Și având în vedere că recesiunea globală a încetinit atât finanțarea instituțională, cât și cea personală, atingerea obiectivelor este adesea pusă sub semnul întrebării (ONU, 2010). Pe măsură ce luăm în considerare efortul global de a îndeplini aceste obiective ambițioase, ne putem gândi la modul în care oamenii lumii au ajuns în circumstanțe atât de disparate. Cum s-a concentrat bogăția în unele națiuni? Ce motivează companiile să se globalizeze? Este corect ca țările puternice să stabilească reguli care îngreunează națiunile mai puțin puternice să concureze pe scena globală? Cum putem răspunde nevoilor populației lumii?

Referințe

United Nations Development Programme. (2010). “Millennium Development Goals.” Retrieved December 29, 2011 (http://www.un.org/millenniumgoals/bkgd.shtml).

Sursa: Little, W. (2016). Introduction to Sociology – 2nd Canadian Edition. BCcampus. © 2013 Rice University. Licența CC BY 3.0. Traducere și adaptare Nicolae Sfetcu. © 2022 MultiMedia Publishing. Introducere în sociologie, Volumul 1