Home » Articole » Articole » Societate » Filozofie » Bine și rău » Injustiția climatică

Injustiția climatică

Sistemele economice existente ca o cauză principală

Printre emitenții majori, SUA au emisii anuale pe cap de locuitor mai mari decât China
Credit: RCraig09/Wikimedia Commons, licența CC BY-SA 4.0

(Printre emitenții majori, SUA au emisii anuale pe cap de locuitor mai mari decât China, care are mai multe emisii totale anuale. )

Emisiile din SUA și China
Credit: RCraig09/Wikimedia Commons, licența CC BY-SA 4.0

(În mod cumulat, emisiile din SUA și China au cauzat cele mai multe daune economice legate de gazele cu efect de seră.)

O problemă controversată în dezbaterile despre justiția climatică este dacă diferențele fundamentale în sistemele economice, cum ar fi capitalism versus socialism, sunt cauza principală a nedreptății climatice. În acest context, apar dezacorduri fundamentale între, pe de o parte, grupările ecologiste liberale și conservatoare și, pe de altă parte, organizațiile de stânga și radicale. În timp ce primii tind adesea să învinuiască excesele neoliberalismului pentru schimbările climatice și să susțină o reformă bazată pe piață în cadrul capitalismului, cei din urmă consideră capitalismul cu trăsăturile sale de exploatare drept problema centrală subiacentă. Alte posibile explicații cauzale includ ierarhiile bazate pe diferențele de grup și pe natura regimului combustibililor fosili în sine.

Cauze sistemice

S-a susținut că rata nejustificată a schimbărilor climatice, împreună cu inegalitatea sarcinilor sale, este o nedreptate structurală. Există responsabilitate politică pentru menținerea și susținerea proceselor structurale constituite istoric. Acest lucru se întâmplă în ciuda modelelor alternative potențiale viabile asumate, bazate pe tehnologii și mijloace noi. Ca un criteriu pentru determinarea responsabilității pentru schimbările climatice, contribuția sau capacitatea individuală cauzală nu contează la fel de mult ca responsabilitatea pentru perpetuarea structurilor, practicilor și instituțiilor efectiv consumatoare de carbon. Aceste structuri constituie sistemul politico-economic global, mai degrabă decât să permită schimbări structurale către un sistem care nu facilitează în mod natural exploatarea nesustenabilă a oamenilor și a naturii.

Pentru alții, justiția climatică ar putea fi urmărită prin cadrele economice existente, organizațiile globale și mecanismele de politici. Prin urmare, pentru ei, cauzele fundamentale ar putea fi găsite în cauzele care au inhibat până acum implementarea globală a unor măsuri precum schemele de comercializare a certificatelor de emisii, în special a formelor care oferă rezultatele presupuse de atenuare.

Disproporționalitate între cauzalitate și povară

Emisiile celor mai bogați 1%
Credit: RCraig09/Wikimedia Commons, licența CC BY-SA 4.0. Traducere și adaptare Nicolae Sfetcu

(Emisiile celor mai bogați 1% sunt de peste două ori mai mari decât ale celor mai săraci 50%. Conformitatea cu obiectivul de 1,5°C al Acordului de la Paris ar necesita ca cei mai bogati 1% să reducă emisiile de cel puțin 30 de ori, în timp ce emisiile per persoană dintre cei mai săraci 50% s-ar putea tripla aproximativ. )

Emisiile totale de CO2
Credit: RCraig09/Wikimedia Commons, licența CC BY-SA 4.0

(Deși emisiile totale de CO2 (dimensiunea diagramelor circulare) diferă substanțial între regiunile cu emisii mari, tiparul claselor cu venituri mai mari care emit mai mult decât clasele cu venituri mai mici este consecvent în diferite regiuni. Primii 1% dintre emițători din lume emit de peste 1000 de ori. mai mult decât cel de jos 1%. Credit: RCraig09/Wikimedia Commons, licența CC BY-SA 4.0)

Scalarea efectului bogăției la nivel național
Credit: RCraig09/Wikimedia Commons, licența CC BY-SA 4.0

(Scalarea efectului bogăției la nivel național: țările mai bogate (dezvoltate) emit mai mult CO2 per persoană decât țările mai sărace (în curs de dezvoltare). Emisiile sunt aproximativ proporționale cu PIB-ul pe persoană, deși rata de creștere scade odată cu PIB-ul mediu/ pp de aproximativ 10.000 USD. Credit: RCraig09/Wikimedia Commons, licența CC BY-SA 4.0)

Responsabilitatea pentru schimbările climatice antropice diferă substanțial între indivizi și grupuri. Studiile arată că cei mai înstăriți cetățeni ai lumii sunt responsabili pentru cele mai multe impacturi asupra mediului, iar o acțiune solidă a acestora este necesară pentru perspectivele de a se îndrepta către condiții de mediu mai sigure.

Conform unui raport din 2020 al Oxfam și al Institutului de Mediu din Stockholm, cei mai bogați 1% din populația globală au provocat de două ori mai multe emisii de carbon decât cei mai săraci 50% în cei 25 de ani din 1990 până în 2015. Acesta a fost, respectiv, în perioada respectivă, 15% din emisiile cumulate, comparativ cu 7%.

O vizualizare pe țară a impactului schimbărilor climatice
Credit: Juliacat728/Wikimedia Commons, licența CC BY-SA 4.0

(O vizualizare pe țară a impactului schimbărilor climatice (dimensiunea țării) și contribuția acesteia (culoarea țării). Credit: Juliacat728/Wikimedia Commons, licența CC BY-SA 4.0)

Jumătatea inferioară a populației este direct responsabilă pentru mai puțin de 20% din amprenta energetică și consumă mai puțin de primele 5% din punct de vedere al energiei corectate. Persoanele cu venituri mari au, de obicei, amprente energetice mai mari, deoarece își folosesc în mod disproporționat resursele financiare mai mari – pe care de obicei le pot cheltui liber în întregime pentru orice scop, atâta timp cât achiziția utilizatorului final este legală – pentru bunuri consumatoare de energie. În special, cea mai mare disproporționalitate a fost identificată ca fiind în domeniul transporturilor, unde de ex. primii 10% consumă 56% din combustibilul vehiculelor și efectuează 70% din achizițiile de vehicule.

Mulți dintre oamenii și națiunile cele mai afectate de schimbările climatice sunt printre cele mai puțin responsabile pentru aceasta.

Echitate intergenerațională

Actualele state naționale și populația lumii trebuie să facă schimbări, inclusiv sacrificii (cum ar fi schimbări incomode ale stilului de viață, modificări ale cheltuielilor publice și schimbări ale alegerii muncii), astăzi, pentru a permite dreptatea climatică pentru generațiile viitoare.

Se preconizează că efectele severe prevenibile vor apărea probabil pe durata de viață a populației adulte actuale. Conform angajamentelor actuale ale politicii climatice, copiii născuți în 2020 (de exemplu, „Generația Alfa”) vor experimenta, de-a lungul vieții, de 2-7 ori mai multe valuri de căldură, precum și mai multe alte evenimente meteorologice extreme în comparație cu persoanele născute în 1960. Aceasta, împreună cu alte proiecții, ridică probleme de echitate intergenerațională, deoarece actualele generații (grupuri și indivizi specifici și guvernarea lor colectivă și economia perpetuată) au fost în principal responsabile pentru povara schimbărilor climatice.

Acest lucru ilustrează faptul general că emisiile produse de orice generație dată pot provoca daune pentru una sau mai multe generații viitoare, făcând schimbările climatice din ce în ce mai amenințătoare pentru generațiile afectate decât pentru generația responsabilă de amenințări. În mod crucial, sistemul climatic conține puncte critice, cum ar fi cantitatea de defrișare a Amazonului, care va lansa declinul ireversibil al pădurii. O generație ale cărei emisii continue conduc sistemul climatic dincolo de astfel de puncte critice semnificative provoacă o nedreptate gravă asupra mai multor generații viitoare.

Impacturi disproporționate asupra grupurilor defavorizate

Grupurile dezavantajate vor continua să fie afectate în mod disproporționat pe măsură ce schimbările climatice persistă. Aceste grupuri vor fi afectate din cauza inegalităților care se bazează pe caracteristici demografice, cum ar fi diferențele de gen, rasă, etnie, vârstă și venituri. Inegalitatea mărește expunerea grupurilor dezavantajate la efectele dăunătoare ale schimbărilor climatice, crescând totodată susceptibilitatea acestora la distrugerea cauzată de schimbările climatice. Daunele sunt agravate deoarece grupurile dezavantajate sunt ultimele care primesc ajutor de urgență și sunt rareori incluse în procesul de planificare la nivel local, național și internațional pentru a face față impactului schimbărilor climatice.

Comunitățile de culoare, femeile, grupurile indigene și persoanele cu venituri mici se confruntă cu o vulnerabilitate mai mare la schimbările climatice. Aceste grupuri vor fi afectate în mod disproporționat din cauza valurilor de căldură, a calității aerului și a evenimentelor meteorologice extreme. Femeile sunt, de asemenea, dezavantajate și vor fi afectate de schimbările climatice în mod diferit față de bărbații. Acest lucru poate afecta capacitatea grupurilor minoritare de a se adapta, cu excepția cazului în care sunt luate măsuri pentru a oferi acestor grupuri mai mult acces la resurse universale. Grupurile indigene sunt afectate de consecințele schimbărilor climatice, chiar dacă istoric au contribuit cel mai puțin. În plus, popoarele indigene sunt afectate în mod nejustificat din cauza veniturilor lor scăzute și continuă să aibă mai puține resurse pentru a face față schimbărilor climatice.

(Include texte traduse și adaptate din Wikipedia de Nicolae Sfetcu)

Lumina – Optica fenomenologică
Lumina – Optica fenomenologică

O introducere în fenomenologia opticii geometrice (reflexia, refracția, principiul lui Fermat, oglinzi, miraje, dispersia, lentile), opticii fizice (undele luminoase, principiul Huygens–Fresnel, difracția, interferența, polarizarea, vederea tridimensională, holografia), opticii cuantice (fotoni, efectul fotoelectric, dualitatea undă-particulă, principiul incertitudinii, complementaritatea) și culorilor (transparența, … Citeşte mai mult

Nu a fost votat $3.99 Selectează opțiunile
Căldura - Termodinamica fenomenologică
Căldura – Termodinamica fenomenologică

Despre căldură, temperatură, și modalități de măsurare, și aplicații practice în inginerie. Un punct de vedere contemporan privind energia, termodinamica și legile ei, cu detalierea celor mai importante principii care o guvernează. Un capitol special este dedicat schimbărilor climatice și … Citeşte mai mult

Nu a fost votat $3.99 Selectează opțiunile
Schimbări climatice - Încălzirea globală
Schimbări climatice – Încălzirea globală

Există în prezent o mare varietate de dispute privind încălzirea globală, atât în discursurile politice și sociale cât și în media populară și ​​literatura științifică, cu privire la natura, cauzele și consecințele încălzirii globale. Principala controversă o reprezintă cauzele creșterii … Citeşte mai mult

Nu a fost votat $2.99$3.99 Selectează opțiunile

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *