Home » Articole » RO » Legislatie » Justitie » Instituții juridice în România

Instituții juridice în România

Justiția din România este organizată ca un sistem ierarhic de instanțe, cu un sistem de drept civil. Dispoziții privind structura și organizarea sa se regăsesc în Constituție și Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Instanțele civile sunt organizate după cum urmează:

  • Înalta Curte de Casație și Justiție
  • 15 curți de apel
  • 41 de tribunale și Tribunalul Municipal București
  • 188 judecătorii.

Fiecare instanță este condusă de un președinte de instanță, care este responsabil cu gestionarea și relațiile publice. În majoritatea instanțelor judecătorești există secțiuni specializate sau completuri pentru dosare civile și penale, precum și alte domenii ale legii.

Există, de asemenea, o serie de instanțe specializate (tribunale specializate), precum Tribunalul Comercial Argeș și Tribunalul Familiei Brașov. Curtea Constituțională din România acționează ca o jurisdicție constituțională independentă și nu face parte din sistemul instanțelor ordinare.

Sistemul instanțelor militare este organizat în trei tribunale, Tribunalul Militar Teritorial, și Curtea de Apel Militară.

Reforma judiciară românească

Ultimele decenii au cunoscut o creștere a nașterii „instituțiilor și asociațiilor suprateritoriale”. Extinderea regională a Uniunii Europene în Europa de Sud-Est pentru a include România este un astfel de exemplu. Comunitatea statelor europene a adoptat tratate care le-au permis să se unească politic și economic.

De la debutul Tratatului de aderare 2005 între România și UE, reforma judiciară a fost unul dintre eforturile majore întreprinse de guvernul român. În timp ce UE are un set standardizat de politici instituționale, România nu a pus încă în aplicare toate reformele politice necesare care vor ajuta procesul de cooperare judiciară între România și statele membre ale UE și, de asemenea, vor ajuta România să combată corupția pe scară largă.

Instituțiile și politicile judiciare ale statelor membre ale UE sunt consolidate în conformitate cu principiul dreptului Uniunii. William O. Douglas a scris în cartea sa „Anatomia libertății” că „Protecția egală în conformitate cu legea este cel mai important principiu pe care orice națiune îl poate lua ca ideal. Cei care o practică au o forță și unitate de care nu au alte națiuni. Un sentiment de apartenență este poate cea mai importantă atitudine comunitară pe care o poate avea un popor”.

Compus dintr-un cadru juridic unic, conceptul de drept al Uniunii este creat prin Tratatele Uniunii Europene, asupra cărora Curtea Europeană de Justiție (CEJ) este abilitată în mod decisiv să se pronunțe. Cu toate acestea, sistemele judiciare naționale ale statelor membre sunt organismele juridice autonome esențiale care sunt în primul rând responsabile de punerea în aplicare a principiilor dreptului Uniunii. În consecință, statele membre sunt responsabile pentru generarea unui sistem judiciar transparent care să poată conduce eficient în conformitate cu dispozițiile dreptului Uniunii. Pentru ca acest lucru să se întâmple, sistemul judiciar al fiecărui stat membru trebuie să îndeplinească criteriile UE și să fie organizat într-un mod care să corespundă politicilor UE. Astfel, devine clar că CEJ este doar o formă de referință pentru sistemele judiciare ale statelor membre și o linie de ultimă instanță.

Studiu privind raționalizarea instanțelor române

Ministerul Justiției din România împreună cu Consiliul Superior al Magistraturii din România au realizat un studiu pentru a crea un plan de acțiuni pentru implementarea reformelor instituționale. În martie 2005, un raport final a izolat elemente specifice care necesită atenție. Împreună cu ajutorul lui Terry R. Lord, un specialist judiciar, și a lui Jesper Wittrup, un specialist în administrația instanțelor, a fost generat „Studiul raționalizării instanțelor din România” care a examinat preocupările evidențiate de Comisia Europeană. Studiul a oferit, de asemenea, câteva sugestii de modalități de a iniția reformele.

Restructurarea instanțelor de circumscripție

Studiul asupra raționalizării instanțelor române a analizat parțial structura actuală a sistemului judiciar zonal, luând în considerare dimensiunea instanțelor, restanțele cauzelor și alocarea judecătorilor și grefierilor utilizând și comparând modele de populație, modele de încărcare a cazurilor și un model de analiză a învățământului datelor. Informațiile adunate și prezentate au determinat că numărul judecătorilor și grefierilor din România a crescut drastic în ultimii ani, împreună cu numărul dosarelor. Numărul modelului populației arată că în România există doar 5.000 de persoane pe judecător. Cifrele reprezintă cel mai mare raport dintre judecători și populație dintre unii dintre viitorii parteneri ai României și statele membre actuale ale UE, cum ar fi Franța și Italia. Analiza statistică dedusă din modelul de încărcare a cazurilor arată că un judecător mediu al instanțelor de district tratează 400 de cauze cu variații în întreaga țară, cu 250 de cazuri în unele părți și 600 în altele.

Deși numărul mare de judecători și grefieri prezentat în raport, în comparație cu alte state membre ale UE, prezintă un argument favorabil pentru sistemul judiciar actual al României, creșterea numărului de judecători și grefieri nu a eradicat acumularea dosarelor care așteaptă să fie audiate. În schimb, sistemul judiciar a adaptat structurii sale o temă a ineficienței. Potrivit raportului, această problemă pare să provină în parte din alocarea necorespunzătoare a resurselor umane, adică judecători și grefieri, ceea ce duce la deficiență și dezechilibru în echilibrul dintre cauze și judecători.

În era modernă a globalizării, un sistem judiciar ineficient și, în cele din urmă, nesigur, împiedică investițiile străine, care la rândul lor creează complicații economice între România și UE. Pentru ca România să își crească investițiile străine, investitorii trebuie să aibă credința că sistemul judiciar are capacitatea de a rezolva disputele rapid și eficient. Mark Meyer, unul dintre cei mai cunoscuți și performanți avocați internaționali și profesor adjunct al Facultății de Drept a Universității St John, a scris în Romanian Digest că, „Reformarea acestui sistem astfel încât să se stabilească un acces eficient și eficient la instanțele imparțiale și independente care poate atrage investiții străine și poate crea încredere în calitatea și onestitatea sistemului judiciar este de o importanță capitală pentru viitorul imediat al țării „.

Ca un pas spre reformă, Studiul privind raționalizarea instanțelor române sugerează că România trebuie să își restructureze sistemul judiciar. Deși raportul subliniază în mod clar că nu poate face concluzii asertive, acesta oferă sugestii constructive care stabilesc fundamentul pentru un plan de acțiune. Raportul avansează ideea naționalizării unui sistem, similar cu cel din Țările de Jos, Suedia, Finlanda și Danemarca, care ar evalua gradul de dificultate al unui caz. Acest instrument ar permite factorilor de decizie să distribuie judecători și grefieri în funcție de numărul de cauze. Acest lucru ar contribui la eliminarea problemei insuficienței de personal sau a excesului de personal al unei anumite instanțe. Sarcina de a pune la punct un astfel de sistem ar cădea pe umerii Consiliului Superior pentru Magistratură. O măsură suplimentară în restructurarea sistemului instanțelor districtuale ar fi, propune raportul, eliminarea a 28 de instanțe mici și redeschiderea limitelor jurisdicției pentru a include noile zone, combinarea a 12 instanțe mici în 6 instanțe mai mari, unirea a 14 instanțe mici cu instanțele mai mari existente și examinarea posibilităților de a conlucra cu alte 26 de instanțe.

Strategia națională anticorupție

Pentru ca restructurarea sistemului judiciar român să fie considerată completă, combaterea corupției a fost, de asemenea, un punct major al agendei pentru guvernul român. „Strategia națională anticorupție (2005-2007)” a oferit baza politicilor de reformă pentru liderii români, cum ar fi premierul României și Ministerul Justiției. Această strategie a izolat câteva schimbări în politici necesare pentru a depăși obstacolul corupției pe scară largă.

Modificări în cadrul Parchetului

Strategia Națională Anticorupție afirmă că auditul independent efectuat de Freedom House a contribuit la evidențierea unui element de bază care subminează rolul statelor în procesul judiciar, respectiv organizarea ierarhică a parchetului. Pentru a elimina această problemă s-a întreprins acțiunea prin „stabilirea unor criterii obiective pentru repartizarea inițială a cauzelor către procurori, restrângerea posibilităților ca diferitele cauze să fie realocate sau preluate ierarhic, la situațiile prevăzute în mod expres și exhaustiv în lege, introducând controlul instanței asupra tuturor actelor de invalidare adoptate de procurorii ierarhic superiori la cererea procurorilor care efectuează cercetările”. Va avea loc o punere în aplicare ulterioară, care va oferi procurorului control absolut asupra anchetei efectuate de poliția judiciară. În plus, va exista o intensificare a comunicării între procurorii care investighează infracțiunile de crimă organizată și corupție și agențiile de informații.

Modificări în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii

Măsurile de combatere în continuare prezentate de Strategia Națională Anticorupție sunt axate pe detașarea oricărui membru al Consiliului Superior al Magistraturii de a ocupa funcții în parchet, acordarea membrilor CSM a unei funcții pe viață și introducerea politicilor care impun membrilor CSM să răspundă pentru acțiunile lor. printr-un raport anual. În cele din urmă, există decizia de a demilitariza Direcția Generală pentru Protecție și Anticorupție și de a o retrograda într-o unitate de anchetă din cadrul Ministerului Justiției din România (Direcția a fost desființată în 2006).

Traducere din Wikipedia

Etica Big Data în cercetare
Etica Big Data în cercetare

Principalele probleme cu care se confruntă oamenii de știință în lucrul cu seturile mari de date (Big Data), evidențiind principale aspecte etice, luând în considerare inclusiv legislația din Uniunea Europeană. După o scurtă Introducere despre Big Data, secțiunea Tehnologia prezintă … Citeşte mai mult

Nu a fost votat $0,00$2,35 Selectează opțiunile
Totul despre cafea - Cultivare, preparare, reţete, aspecte culturale
Totul despre cafea – Cultivare, preparare, reţete, aspecte culturale

Ediția a doua Un ghid complet pentru cultivarea şi prepararea celor mai variate tipuri de cafea, cu accent pe aspectele cultural şi de sănătate, şi modalităţi de includere a cafelei în diverse deserturi şi cocktailuri. Cafeaua este o băutură universal … Citeşte mai mult

Nu a fost votat $4,99$6,99 Selectează opțiunile
Moartea – Aspecte psihologice, ştiinţifice, religioase, culturale şi filozofice
Moartea – Aspecte psihologice, ştiinţifice, religioase, culturale şi filozofice

Despre moarte, durere, doliu, viaţa de după moarte şi nemurire. De ce trebuie să murim ca oameni pentru a trăi ca specie. „Nimeni nu vrea să moară. Chiar și cei care doresc să ajungă în cer, nu ar vrea să … Citeşte mai mult

Nu a fost votat $3,99$14,37 Selectează opțiunile

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *