(ELI-ALPS Szeged, Ungaria. Credit: Uniunea Europeană)
Asociația internațională ELI Delivery Consortium (ELI-DC) a fost înființată în aprilie 2013 ca asociație internațională non-profit, în conformitate cu legislația belgiană (AISBL). Acesta va promova dezvoltarea durabilă a ELI ca infrastructură de cercetare paneuropeană, va susține implementarea coordonată a instalațiilor de cercetare ELI și va păstra coerența și complementaritatea misiunilor lor științifice. De asemenea, va organiza înființarea unui consorțiu internațional care va fi responsabil de funcționarea viitoare a ELI, de preferință sub forma unui consorțiu european de infrastructură de cercetare (ERIC).
Extreme Light Infrastructure (ELI) este o infrastructură de cercetare de interes pan-european și face parte din foaia de parcurs europeană ESFRI. ELI găzduiește cel mai intens sistem de lasere din întreaga lume, dezvoltă noi oportunități de cercetare interdisciplinare cu lumină din aceste lasere și radiații secundare derivate din ele, și le pune la dispoziția comunității științifice internaționale de utilizatori. ELI își propune să fie cea mai mare și prima instalație internațională pentru utilizatori internaționali în cercetarea generală și laser.
Facilitatea îți propunea la bază patru site-uri. Trei dintre ele sunt implementate în Republica Cehă, Ungaria și România, cu un volum de investiții care depășește 850 de milioane de euro, provenind în mare parte din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER).
Centrul de cercetare ELI NP de la Măgurele (”Laserul de la Măgurele”) este o instalație care ar trebui să găzduiască cel mai puternic laser din lume. Cel mai mare proiect științific din România, ELI-NP ar fi singurul centru european și internațional pentru cercetări la nivel înalt privind laserul cu intensitate ultra-înaltă, interacțiunea laser-materie și surse secundare cu posibilități inegalabile.
Într-un comunicat din 14 mai 2020, ELI-DC anunța că
”Instalațiile ELI din Republica Cehă și Ungaria vor funcționa împreună ca cele mai avansate laboratoare laser din lume sub umbrela unui Consorțiu European de Infrastructură de Cercetare (ERIC). Noua formă juridică permite țărilor membre să guverneze instalațiile în comun și să le pună la dispoziția comunității științifice ca organizație internațională unică,”
excluzând practic România din această rețea de cercetare pan-europeană.
În 21 iulie a.c., HotNews publică un articol denigrator la adresa laserului de la Măgurele, în care se afirmă că ”laserul nu vindecă cancerul, nu poate trata deșeurile radioactive și nu a existat până acum vreun puls de 10 PW”, iar realizările comunicate de ELI-NP de la Măgurele ar fi doar „minciunele de marketing”. Multe acuzații la adresa Academicianului Nicolae Zamfir, care conduce din 2004 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară ”Horia Hulubei” și este inițiatorul Laserului de la Măgurele.
Mai mulți cercetători de la Măgurele dau replica în același site web, afirmând că ”se extrag, din context, afirmații și comentarii reale cu privire la CE ESTE Laserul de la Măgurele, iar acestea sunt răstălmăcite și interpretate, ulterior, tendențios având ca bază doar pe afirmații despre CE NU ESTE LASERUL ale unei/unor persoane lipsite de expertiză și recunoaștere științifică în domeniul interacției fasciculului laser de mare putere cu materia.”
A cui este vina?
Nicolae Zamfir afirma mai demult, într-un interviu, că „România nu a folosit aşa cum trebuia statutul de membru al UE. Am avut parte de o intrare formală, nu de mentalitate. Mai trebuie schimbat mult în atitudinea unor părţi din administraţie şi a unor reguli. Există cultura mişcării roţii, când toată lumea depune efortul ca lucrurile să meargă mai departe, şi cultura băţului în roată. La noi, din păcate, măsura isteţimii este dată de mărimea băţului pe care-l bagi într-o roată. La noi, când mergi undeva în partea de administraţie, nu pleci cu problema rezolvată, ci cu o listă completă de motive pentru care nu se poate să faci ceva”.
Se mai poate face ceva? În ceea ce privește Laserul de la Măgurele, la câtă dezbinare internă avem, eu nu mai cred în vreo șansă de includere în structurile de top ale cercetării euuropene în domeniu. Dar s-ar mai putea face ceva: am putea învăța din propriile greșeli. Doar că nu o vom face. Toate analizele care se vor face, vor fi impregnate de interese politice mărunte, neglijând cauzele reale.
Lasă un răspuns