Home » Articole » RO » Regional » Romania » Partide politice în România

Partide politice în România

România are un sistem multipartit cu numeroase partide politice, în care niciun partid nu are în principiu șansa de a obține majoritatea parlamentară singur, iar partidele trebuie să colaboreze între ele pentru a forma guverne de coaliție. Sistemul actual a fost stabilit în urma Revoluției române din 1989 și a adoptării unei noi constituții în 1991; înainte de aceste evenimente, România era un stat cu un singur partid, Partidul Comunist din România.

De la începutul anilor 1990, politica românească a înregistrat o scădere treptată a numărului de partide care au intrat în Parlament și o consolidare relativă a partidelor existente pe linii ideologice. Partidele majore pot fi grupate aproximativ în „familii” liberale, social-democrate și conservatoare. Grupurile extremiste au un profil politic relativ scăzut în România, în ciuda creșterii popularității partidelor de extremă dreaptă și eurosceptice din Europa în anii 2010. Traseismul de partid rămâne o problemă, totuși, la fel ca și corupția, ceea ce duce la un nivel general scăzut de încredere a populației în partidele politice (12% în decembrie 2014). Pentru a contracara această percepție, cele mai mari două partide începând din 2015 (social-democrații și liberalii naționali) au inițiat o serie de reforme interne pentru a-și consolida criteriile de integritate și a impune sancțiuni disciplinare membrilor partidului anchetați sau condamnați pentru acuzații de corupție.

Articolul 40 din Constituția României prevede că cetățenii se pot asocia liber în partide politice, cu excepția judecătorilor, a personalului militar și a poliției și a altor funcționari publici care sunt apolitici prin lege. Același articol interzice partidele care militează împotriva pluralismului politic, a statului de drept și a suveranității și integrității teritoriale a României. Sistemul partidelor din România este reglementat de Legea nr. 14/2003 privind partidele politice; legea prevedea inițial o listă de 25.000 de susținători, cu reședința în cel puțin 18 județe și în municipiul București, pentru ca un partid să fie înregistrat formal. Cu toate acestea, în februarie 2015, Partidul Pirat din România neînregistrat a depus o plângere la Curtea Constituțională, argumentând că cerința listei este o încălcare a dispozițiilor constituționale privind libertatea de asociere. Ulterior, Curtea a respins cerința ca fiind neconstituțională, iar la 6 mai 2015, Parlamentul României a aprobat o versiune modificată a legii, care permite formarea unui partid politic cu 3 semnături.

În plus, organizațiilor minorităților etnice li se acordă fiecăreia loc în Camera Deputaților dacă: (1) sunt singura organizație reprezentativă oficială a minorității; (2) participă la alegerile legislative și nu depășesc pragul de 5%, dar obțin cel puțin 10% din numărul de voturi calculat pentru a corespunde alegerii unui deputat. Aceste locuri se adaugă la numărul de locuri oferite pentru alegeri. Începând din 2018, există optsprezece astfel de locuri. Organizația minoritară maghiară, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) trece pragul de 5% pentru ambele camere ale Parlamentului României și este tratată ca un partid obișnuit.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *