Scopul principal al legii este instituirea unui cadru juridic unitar pentru inventarierea, administrarea, utilizarea și securitatea resurselor digitale publice ale României, astfel încât serviciile digitale publice să fie mai coerente, mai sigure și mai transparente pentru cetățeni. Legea se aplică autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, precum și entităților aflate în subordinea, coordonarea sau autoritatea acestora, dar exclude sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională, precum și sistemele care vehiculează informații clasificate.
Legea pornește de la ideea că infrastructura digitală publică trebuie tratată ca un ansamblu coerent de resurse, nu ca o colecție dispersată de site-uri, aplicații, baze de date, licențe sau echipamente gestionate separat de fiecare instituție. În acest sens, infrastructura digitală publică este definită ca totalitatea resurselor digitale deținute, administrate sau utilizate de entitățile publice pentru furnizarea serviciilor publice digitale. Platforma Națională a Infrastructurii Digitale Publice, denumită PNIDP, este concepută ca o platformă digitală integrată care asigură evidența, coordonarea, transparența și autenticitatea acestor resurse, inclusiv prin integrarea unor registre specializate. Documentul definește și noțiuni precum domeniu instituțional, proiect digital public, standard tehnic minim, responsabil digital, resurse digitale publice, cod unic persistent și date informatice.
PNIDP este înființată ca sistem informatic de interes național și este administrată de Autoritatea pentru Digitalizarea României. Rolul tehnic al funcționării platformei este împărțit între mai multe instituții: ADR administrează platforma, Serviciul de Telecomunicații Speciale asigură serviciile de infrastructură și comunicații necesare, iar Directoratul Național de Securitate Cibernetică poate stabili cerințe specifice de securitate, monitorizează conformarea și cooperează cu ADR și STS pentru gestionarea riscurilor cibernetice. În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii, mecanismele de cooperare dintre ADR, STS și DNSC trebuie stabilite prin ordin comun.
Atribuțiile principale ale ADR sunt ample: proiectarea, implementarea, operarea și administrarea PNIDP; stabilirea și actualizarea standardelor tehnice; auditarea datelor informatice; monitorizarea respectării legii de către entitățile publice; integrarea platformei cu alte platforme digitale naționale; administrarea registrelor specializate; publicarea anuală a unui raport de conformitate și colaborarea cu instituțiile competente în domeniul securității cibernetice. Platforma urmează să fie implementată gradual și modular, pentru a permite adăugarea de noi registre sau funcționalități în funcție de evoluția tehnologică și de nevoile administrației publice.
Una dintre obligațiile centrale instituite prin lege este aceea ca entitățile publice să înregistreze în PNIDP toate resursele digitale publice deținute, utilizate sau administrate, în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a legii. Modificările ulterioare trebuie operate în cel mult 15 zile de la producerea lor, iar în cazuri urgente în cel mult 5 zile calendaristice. Dacă o instituție nu își îndeplinește obligația de înregistrare, ADR o notifică și îi acordă un termen suplimentar de 30 de zile pentru conformare. O prevedere importantă este că resursele digitale publice neînregistrate în PNIDP nu pot fi finanțate, achiziționate sau modernizate.
Fiecărei resurse digitale publice i se atribuie un cod unic persistent, care trebuie utilizat pe platformele digitale publice unde resursa apare, inclusiv în antetul sau subsolul interfețelor digitale ori al portalurilor web. De asemenea, fiecărei entități publice i se atribuie un cod unic sursă, folosit ca marcă de proveniență în înscrisurile electronice și pe platformele digitale publice. Aceste coduri au rolul de a permite identificarea resursei, confirmarea caracterului oficial al acesteia și redirecționarea controlată către domeniul instituțional oficial. Codurile vor fi făcute publice pe portalul informatic național.
Datele informatice din PNIDP sunt împărțite în trei categorii: date publice, date interne și date sensibile. Datele publice privesc identificarea și scopul resurselor digitale publice și sunt destinate informării publicului, în condițiile respectării protecției datelor personale, secretului comercial și confidențialității informațiilor clasificate. Datele interne se referă la structura tehnică internă și sunt accesibile responsabililor digitali, ADR, STS și DNSC, iar datele sensibile privesc elemente critice de securitate cibernetică. Regimul de acces și protecție pentru datele interne și sensibile urmează să fie stabilit prin norme metodologice.
Un capitol important este dedicat registrelor specializate. PNIDP va include registre pentru domenii și subdomenii instituționale, adrese de poștă electronică ale entităților publice, site-uri și portaluri digitale, aplicații informatice și platforme digitale, licențe software, echipamente hardware și alte active IT, precum și proiecte digitale publice. Aceste registre sunt declarate surse autentice de date privind resursele digitale publice și vor fi administrate de ADR. Tot ADR va asigura înscrierea informațiilor relevante în Registrul național al registrelor, potrivit legislației privind schimbul de date între sisteme informatice și platforma națională de interoperabilitate.
Pentru fiecare resursă digitală publică înscrisă într-un registru specializat se consemnează date minime: denumirea și identificarea resursei, entitatea publică deținătoare sau utilizatoare, datele publice de contact ale responsabilului digital, detalii tehnice esențiale, dovada juridică a deținerii sau utilizării, data înregistrării, starea de funcționare și codul unic persistent. În cazul resurselor care implică licențe, contracte sau alte acte juridice, registrele vor cuprinde și referințe la documentația tehnică ori la temeiul legal aplicabil. Legea precizează că nu se înscriu în aceste registre date cu caracter personal în sensul Regulamentului general privind protecția datelor.
Legea urmărește și reducerea risipei în administrația publică. După înregistrarea registrului licențelor software, licențele neutilizate și disponibile vor putea fi redistribuite între entități publice, cu avizul conform al ADR, dacă legea sau contractele aplicabile nu interzic acest lucru. Registrele specializate vor fi corelate între ele prin codul unic persistent, prin chei de referință sau prin interfețe de programare, pentru a asigura coerența, autenticitatea și unicitatea datelor. Este interzisă duplicarea funcțională a datelor informatice între resursele digitale publice care utilizează codul unic persistent, cu excepția copiilor de siguranță și a replicilor necesare funcționării infrastructurii.
Fiecare entitate publică trebuie să desemneze un responsabil digital, care gestionează și actualizează resursele digitale publice potrivit legii. Dacă nu este desemnată o persoană distinctă, obligațiile revin conducătorului entității publice. Mai multe instituții pot desemna un responsabil digital comun, în baza unui protocol avizat de ADR, iar ADR are obligația de a asigura instruirea inițială și periodică a acestor responsabili. Atribuțiile responsabilului digital includ înscrierea și actualizarea datelor în PNIDP, verificarea periodică a corectitudinii datelor, notificarea ADR cu privire la modificări semnificative sau incidente cibernetice, colaborarea la audituri și controale de securitate și respectarea standardelor tehnice minime.
În domeniul securității cibernetice, resursele digitale publice înregistrate în PNIDP intră sub incidența legislației privind securitatea cibernetică a rețelelor și sistemelor informatice. ADR verifică periodic respectarea obligațiilor de inventariere, înregistrare și conformare la standarde, iar STS asigură măsuri operaționale de securitate și testări tehnice pentru serviciile furnizate PNIDP. Entitățile publice trebuie să implementeze măsurile corective stabilite în urma controalelor și auditurilor, în termenele prevăzute de raportul de control sau audit.
Legea pune accent și pe interoperabilitate. Toate registrele specializate din PNIDP trebuie integrate cu Platforma Națională de Interoperabilitate pentru schimbul securizat și automatizat de date între entitățile publice. În caz de neconcordanță între datele înscrise în PNIDP și alte evidențe publice, până la proba contrară prevalează datele din PNIDP. Platforma va fi găzduită și operată în cadrul Cloudului Privat Guvernamental, componenta de Cloud Intern. De asemenea, aplicațiile, platformele și celelalte resurse digitale publice dezvoltate sau finanțate din fonduri publice, dacă pot fi reutilizate, trebuie puse la dispoziția altor entități publice, în condiții de securitate și legalitate, cu avizul ADR.
Pentru cetățeni, legea prevede creșterea transparenței prin publicarea datelor publice înregistrate în PNIDP pe portalul național data.gov.ro, astfel încât orice persoană să poată verifica autenticitatea și apartenența unei resurse digitale la o entitate publică. Mecanismul de trasabilitate se bazează pe codurile unice persistente ale resurselor și pe codul unic sursă al entității publice. ADR trebuie să publice anual un raport privind gradul de conformare a entităților publice și să îl comunice comisiilor parlamentare de specialitate până la 15 martie pentru anul anterior. Platformele digitale ale entităților publice trebuie să respecte standardele internaționale de accesibilitate digitală pentru persoanele cu dizabilități.
Nerespectarea unor obligații prevăzute de lege constituie contravenție și se sancționează cu amendă între 5.000 și 10.000 de lei. Sancțiunile vizează, între altele, neînregistrarea resurselor în termen, neactualizarea datelor, duplicarea funcțională interzisă, neimplementarea măsurilor corective rezultate din audituri sau nerespectarea obligației de punere la dispoziție a resurselor reutilizabile. Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor sunt realizate de personal împuternicit din cadrul ADR. Repetarea contravențiilor în termen de șase luni poate duce, pe lângă amendă, la suspendarea accesului la funcționalitățile PNIDP până la conformare.
În ansamblu, legea propune o reorganizare majoră a modului în care statul român își inventariază și administrează infrastructura digitală. El urmărește centralizarea evidenței resurselor digitale publice, creșterea transparenței, reducerea duplicărilor și a risipei, consolidarea securității cibernetice și facilitarea reutilizării soluțiilor digitale finanțate din bani publici.
Descoperă mai multe la MultiMedia
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Lasă un răspuns