Teoria corzilor este în prezent singurul candidat viabil pentru o descriere unificată a tuturor forțelor naturale cunoscute. Diferențele fundamentale structurale și metodologice care disting teoria corzilor de alte teorii fizice au consecințe filozofice importante. Ambii poli ai acestei dezbateri se confruntă cu noi probleme în contextul teoriei corzilor. Pe de o parte, pretenția de subdeterminare a teoriei științifice prin datele empirice disponibile, care este un element esențial al empirismului, își pierde mult din plauzibilitatea sa. Pe de altă parte, dizolvarea oricărei noțiuni semnificative a unui obiect ontologic extern distruge baza pentru versiunile convenționale ale realismului științific. Teoria corzilor pare să sugereze o poziție intermediară asemănătoare cu realismul structural, care se bazează pe un principiu nou apărut, care va fi numit principiul unicității teoretice,
Într-o privință, mecanica cuantică seamănă cu muzica lui Arnold Sehonberg: accesibilitatea sa limitată îi acordă tinerețea veșnică. Concepția care a fost creată în urmă cu 80 de ani pentru a înlocui legile eșuate ale fizicii clasice în lumea microscopică încă arată proaspătă și interesantă și rămâne modelul unei teorii științifice moderne. Statutul de nezdruncinat al principiului cuantic ca marea enigmă la baza cercetării fizice moderne are însă o consecință deosebită: menține comunitatea științifică și filozofică dincolo de un mic grup de experți, ciudat de insensibilă la semnificația noilor evoluții în fizica fundamentală. Ascunse de cei din afară în spatele unei păduri impenetrabile de formalism matematic, noutățile conceptuale ale acelor evoluții sunt de obicei considerate adăugiri complexe, dar minore la evenimentele de epocă ale revoluției cuantice, deși teoriile fizice actuale precum teoria gauge sau gravitația cuantică sunt analizate în filosofia fizicii, discursul general în filozofia științei a rămas în mare parte neatins de argumentele recente din fizica elementară a energiei înalte. Teoria corzilor în special, joacă un rol principal în fizica contemporană a înaltelor energii, dar până acum a rămas un teritoriu destul de necunoscut chiar și pentru filozofia specializată a fizicii. Teoria corzilor este cea mai ambițioasă teorie din fizica fundamentală de astăzi. Înlocuind particulele elementare punctiforme ale fizicii tradiționale de înaltă energie cu obiecte minuscule, dar extinse, constituie în prezent singura abordare promițătoare pentru a oferi o descriere unificată a tuturor forțelor naturale cunoscute. Cu toate acestea, în ciuda unei istorii de peste treizeci de ani de cercetare teoretică a corzilor, teoria corzilor rămâne încă o teorie neconfirmată empiric și teoretic incompletă.
Dacă teoria corzilor ar fi o teorie fizică viabilă din punct de vedere empiric, care ar fi implicațiile ei filozofice? Evaluând rezultatul această discuție, ar trebui să țineți cont, totuși, de faptul că fizica corzilor reprezintă o continuare naturală a programului de cercetare în fizica particulelor. Este împletită în mod complex cu alte domenii de construire a modelelor de fizică a particulelor și împărtășește multe concepte de bază cu teorii bine stabilite și bine testate empiric. Implicațiile filozofice identificate în contextul fizicii corzilor pot fi deseori înțelese ca o intensificare a tendințelor deja perceptibile în contextul teoriilor confirmate empiric ale fizicii energiilor înalte.
Conceptele și tehnicile științifice care au apărut în ultimele decenii în fizica particulelor și-au găsit cea mai universală realizare în teoria corzilor implicând schimbări profunde și neașteptate în interpretarea fizicii asupra realității fizice. Dacă teoria corzilor este viabilă din punct de vedere științific, ele pot avea consecințe filosofice a căror semnificație poate fi comparată cu impactul filozofic al mecanicii cuantice.
Teoria relativității – Relativitatea specială și relativitatea generală
de Albert Einstein Traducere de Nicolae Sfetcu ”Prezenta carte este destinată, pe cât posibil, să ofere o perspectivă exactă asupra teoriei relativității acelor cititori care, din punct de vedere științific și filosofic general, sunt interesați de teorie, dar care nu … Citeşte mai mult
Gravitația
Prezenta lucrare abordează gravitația din punctul de vedere al fizicii fenomenlogice cu accent pe testele gravitaționale, al epistemologiei și metodologiei utilizate de oamenii de știință, și al ontologiei gravitației, spațiului și timpului. Gravitația are un caracter universal, dar puterea sa … Citeşte mai mult
Știința – Filosofia științei
Cartea explorează principalele teme și teorii ale științei și filozofiei contemporane a științei, evidențiind întrebările fascinante și provocatoare actuale din știință în generală și filosofia științei, cu accent pe metodele științifice. O mare parte din înțelegerea noastră provine din cercetarea … Citeşte mai mult
Lasă un răspuns