Metode de compensare predominante
Optzeci la suta din programele de afiliere utilizează în prezent plata ca procentaj din vânzare sau plata fixă per vânzare ca o metodă de compensare, nouăsprezece la sută folosesc costul per acțiune (CPA), iar restul programelor de afiliere folosesc alte metode, cum ar fi costul per clic (CPC) sau cost per mie (CPM, costr per 1000 vizualizări estimate).
Metode diminuate de compensare
Mai puţin de un procent din marketingul de afiliere tradiţional de azi foloseşte cost per click şi cost per mie. Aceste metode de compensare sunt folosite mult în publicitatea de afişare şi căutările cu plată.
Cost per mie necesită doar ca editorii să pună reclamele pe siturile lor făcându-le disponibile şi afişându-le pentru vizitatori, pentru a primi un comision. Plata per click necestită o etapă adiţională în procesul de conversie pentru a genera venit pentru editori. Nu este suficient ca vizitatorul să vadă doar reclama, trebuie şi să facă click pe ea pentru a fi direcţionat către situl beneficiarului.
Cost per click a fost mai folosită în perioada de început a marketingului de afiliere, scăzând în importanţă în timp datorită fraudelor de click asemănătoare cu fraudele de azi de click în cazul motoarelor de căutare. Programele de publicitate contextuală precum Google AdSense nu sunt luate în considerare în statisticile legate de diminuarea folosirii sistemului cost per click, întrucât mulţi consideră publicitatea contextuală ca nefăcând parte din marketingul de afiliere.
Marketing de performanţă/de afiliere
În cazul costului per mie/per clic, afiliatul nu este preocupat ca un vizitator să aparţină audinţei pe care agentul de publicitate încearcă să o atragă și să fie capabil să convertească, pentru că în această situaţie afiliatul a câștigat deja comision său. Acest lucru un risc mai mare și, în cazul costului per mie riscul complet și pierderile (dacă vizitatorul nu converteşte) pe seama beneficiarului marketingului de afiliere.
Metode de cost per acţiune/vânzare necesită ca vizitatorii să facă mai mult decât doar să viziteze site-ul beneficiarului înainte ca afiliatul să îşi primească comisionul. Beneficiarul trebuie să convertească vizitatorii mai întâi. Este în interesul afiliatului să trimită trafic cât mai bine orientat pentru beneficiar pentru a crește șansa unei conversii. Riscul și pierderea este împărțită între afiliat și beneficiar.
Marketingul de afiliere este de asemenea numit „marketing de performanță”, cu referire la modul în care angajații în vânzări sunt de obicei compensaţi. Astfel de angajați sunt plătiți de obicei cu un comision pentru fiecare vânzare finalizată, și, uneori, sunt plătite stimulente de performanță pentru depășirea obiectivelor. Afiliaţii nu sunt angajați de beneficiarul ale cărui produse sau servicii le promovează, dar modelele de compensare aplicate de marketingul de afiliere sunt foarte asemănătoare cu cele utilizate pentru persoanele din departamentul de vânzări intern al beneficiarului.
Expresia „Afiliaţii sunt o echipă de vânzări extinsă pentru afacerea ta”, care este adesea folosită pentru a explica marketingul de afiliere, nu este complet corectă. Diferența principală dintre cele două este că marketingul de afiliere oferă puțină sau nicio influență asupra unii posibil client în procesul de conversie odată ce clientul este direcționat către site-ul beneficiarului. Echipa de vânzări a beneficiarului, pe de altă parte, deţine controlul și influența până la punctul în care clientul semnează contractul sau completează comanda de cumpărare.
Lasă un răspuns