Home » Articole » RO » Artă » Literatură » Povestiri » Miiri: Copilul-minune

Miiri: Copilul-minune

postat în: Povestiri 0

Creion

București, 2108. Concursul ”Români talentați”. După doi concurenți cu câmpul bionic și antigravitația, e rândul lui Ionică. Poartă în fiecare mână câte un obiect ciudat.

”Ce știi să faci tu, Ionică”

”Eu fac socoteli.”

Juriul râde: ”Păi, toți știm să facem socoteli.”

”Dar eu le fac fără calculator.”

”Nu e posibil așa ceva. De exemplu, 4 + 5 cât fac?”

”9”, răspunde Ionică. Membrii juriului scot repede calculatoarele și verifică.

”Formidabil, așa e! Ce memorie! Dar cât fac 114 + 281?”

Ionică meșterește ceva cu cele două obiecte, și răspunde:

”395”

Juriul verifică pe calculator.

”Așa e. Cum ai făcut? Ce sunt obiectele alea misterioase? Ai un calculator ascuns în ele?”

”Nu”, răspunde Ionică. ”Bunica m-a învățat să le folosesc. Spune că pe vremuri se numeau ”hărtie” și ”creion”.”

”Bine, bine, dar cum te-au ajutat ele?”

”Simplu: am pus numerele unul sub altul și apoi am adunat fiecare cifră în parte.”

Juriul este entuziasmat de geniul lui Ionică. În unanimitate, este trimis direct în semifinala concursului.

© 2021, Miiri, Prima ediție, de Nicolae Sfetcu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *