Inteligența emoțională (IE), poate una dintre cele mai populare și cele mai cercetate constructe psihologice ale secolului XXI, subliniază rolul emoțiilor în succesul sau eșecul unei persoane la locul de muncă și în viață. Popularizat de Daniel Goleman (1995), conceptul IE a inspirat cercetarea aplicată în toate domeniile, fie că este vorba de management, academicieni, științe ale vieții sau psihologie. Deși există multe definiții și construcții care clasifică abilitățile referitoare la inteligența emoțională, trei modele au fost recunoscute ca fiind utilizate pe scară largă și acceptate, și anume:
- „Modelul de abilitate” al lui Mayer și Salovey,
- „Modelul de competență” al lui Goleman, și
- „Modelul de trăsătură” al Bar-On.
Una dintre definițiile IE este, este „… capacitatea de a percepe cu exactitate, de a evalua și de a exprima emoția; capacitatea de a accesa și/sau genera sentimente atunci când facilitează gândirea; capacitatea de a înțelege emoția și cunoștințele emoționale; și capacitatea de a regla emoțiile pentru a promova creșterea emoțională și intelectuală ”(Mayer și Salovey, 1997).
Modelul cu patru ramuri al IE al lui Mayer și Salovey, este axat pe percepția emoțională, asimilarea emoțională, înțelegerea și managementul. Aptitudinile sunt evaluate prin „Scala de inteligență emoțională multifactorială” (MEIS). Până în prezent, acesta este singurul model care adoptă o abordare pur cognitivă. Goleman (1998) a mizat, pe de altă parte, pe sensibilitatea emoțională, autocontrol, empatie, rezolvarea problemelor, gestionarea conflictelor, conducere, etc., ca fiind caracteristici ale unei persoane inteligente din punct de vedere emoțional. În schimb, Reuven BarOn (2002) se referă la calitățile conștiinței emoționale de sine, actualizarea de sine, relația interpersonală, testarea realității, toleranța la stres, optimismul, fericirea etc., deoarece consider că acestea decid inteligența emoțională a unei persoane.
Modelul de abilitate mixt propus de Reuven Bar-On subliniază modul în care trăsăturile de personalitate influențează bunăstarea generală a unei persoane, în timp ce modelul lui Goleman se concentrează pe succesul la locul de muncă. Modelul lui Goleman este măsurat de Inventarul de competențe emoționale (ECI), iar modelul lui Bar-On este evaluat folosind inventarul de cotație emoțională (EQ-i) (1997). Pentru acest concept nou, cu doar 20 de ani de istorie, modelele teoretice nu s-au concentrat prea mult pe aspectul intercultural al emoțiilor. Cultura joacă un rol important în decizia răspunsului unei persoane în orice situație dată și se știe că procesele psihologice de bază depind de practicile și semnificațiile socioculturale (Triandis, 2000).
Cultura are un rol crucial în înțelegerea și exprimarea emoțiilor. În linii mari, cultura poate fi clasificată drept colectivistă sau individualistă. Într-o cultură colectivistă, indivizii sunt interdependenți de grupurile lor (familie, prieteni, societate, trib, țară etc.), în timp ce, într-o cultură individualistă oamenii sunt independenți și acordă mai multă importanță scopurilor și nevoilor personale.
Țările asiatice intră, în general, sub cultura colectivistă, în timp ce America de Nord, Australia și Noua Zeelandă, pentru a numi doar câteva zone, sunt clasificate în cultura individualistă. Expresia explicită a sentimentelor puternice, cum ar fi furia, iubirea, frustrarea etc. sunt considerate nesigure și sunt restrânse în public în culturile colectiviste, dar același lucru este considerat esențial în culturile individualiste. Cu alte cuvinte, culturile individualiste acordă o importanță mai mare autointeresului, în timp ce culturile colectiviste pun în primul plan interesele de grup.
„Sinele” este cuvântul cheie și este inseparabil de inteligența emoțională. Cuvântul „Sine” are semnificații potențial diferite pentru oameni din diferite culturi și, prin urmare, joacă un rol crucial în înțelegerea și aplicarea inteligenței emoționale între culturi. Deoarece această lucrare se concentrează în special pe cultura indiană, următoarea secțiune va discuta pe scurt conceptul de „Sine”, înțeles în India în comparație cu credința occidentală.
Lasă un răspuns