Ruptura dintre economia reală și cea pe hârtie a dat naștere la criza financiară 2007-2008 și a creat, fără îndoială, datorii enorme, pe care guvernele, întreprinderile și gospodăriile nu pot spera să le plătească. În loc să se străduiească să creeze bani pe baza logicii datoriilor, unii specialiști susțin că autoritățile ar trebui să se concentreze pe finanțarea sectoarelor productive ale economiei în loc de cele financiar speculative. Din discuția cu privire la deficiențele instrumentelor și mecanismelor sistemului financiar au rezultat mai multe practici alternative și complementare atât la nivel local, cât și global.
Folosind sistemul Bitcoin pentru tranzacții, o persoană utilizează un algoritm matematic în loc să plătească o terță parte (precum o bancă) ca intermediar. Acestea din urmă se pot dovedi a fi destul de costisitoare, în special în tranzacțiile mici, dar cer, de asemenea, o mare încredere în „intermediarul” pe care unii nu sunt dispuși să o acorde. Nakamoto nu a fost primul care a sugerat o soluție la aceste probleme, cu Bitcoin. Cu ani înainte, Chaum a propus un sistem anonim al plăților electronice; în timp ce Milton Friedman a menționat de mai multe ori că sistemul Federal Reserve ar trebui înlocuit cu un calculator.
Cea mai importantă inovație la Bitcoin este capacitatea sistemului de a asigura confidențialitatea, dar și capacitatea de a urmări tranzacțiile. Potrivit lui Lessig, criptografia servește două scopuri. Asigură secretul comunicării între două părți, și oferă identități digitale pentru a evita contrafacerea. Astfel, „permite libertatea de reglementare (deoarece sporește confidențialitatea), dar poate și să permită o reglementare mai eficientă (pe măsură ce îmbunătățește identificarea)”.
Nu este nevoie de un nod central pentru a preveni cheltuielile duble și a asigura fiabilitatea tranzacțiilor efectuate. Rețeaua face acest lucru, menținând astfel valoarea nominală Bitcoin. Bitcoin, fiind o rețea peer-to-peer, funcționează în conformitate cu aceeași logică ca și Internetul. Prin urmare, Bitcoin este utilizat de persoane care doresc să utilizeze o monedă care nu este controlată de nicio autoritate centrală, ceea ce face imposibilă înghețarea sau blocarea tranzacției.
Proiectarea sistemului Bitcoin oferă stimulentele financiare necesare pentru participare. Crearea de noi unități are loc cu ajutorul minerilor, care au sarcina de a rezolva probleme matematice tot mai dificile pentru producerea de monede noi, dar și de certificare a tranzacțiilor anterioare. În același timp, aceștia câștigă taxe de tranzacție scăzute în schimbul contribuției lor.
Faptul că Bitcoin este un proiect open source a contribuit foarte mult la adoptarea sa pe scară largă. Deschiderea codului face transparent procesul de tranzacționare și crearea de noi monede este supusă controlului public. Cercetătorii economiei digitale au subliniat avantajul competitiv al întreprinderilor open source, deoarece această abordare facilitează crearea unui ecosistem bogat în jurul proiectului. În cazul Bitcoin, codul deschis a facilitat dezvoltarea flexibilă a serviciilor și aplicațiilor.
O altă caracteristică inovatoare a Bitcoin este capacitatea de a încorpora scripturi în tranzacții. Pur și simplu, Bitcoin poate fi folosit ca metodă de stabilire a acordurilor între participanții la tranzacție. Această caracteristică permite utilizatorilor să depășească problemele comune care apar în tranzacții într-un mod care minimizează nevoia de încredere. Contractele, garanțiile, tranșele pot fi implementate automat într-o tranzacție. Această caracteristică se află încă în stadii incipiente de dezvoltare, iar impactul acesteia rămâne de văzut. Există deja alternative emergente, cum ar fi Ethereum, care utilizează această caracteristică foarte mult. În plus, tranzacțiile Bitcoin sunt ireversibile. Odată ce o tranzacție este înregistrată în blocul de legături, nimeni nu are autoritatea de a o inversa. Această caracteristică atrage comercianții care anterior au fost deranjați de fraudarea cărților de credit. Cu Bitcoin, comerțul este mai sigur în țările cu activitate intensă de contrafacere a cărților de credit sau de către utilizatori care sparg procedurile de plată.
În sfârșit, unul dintre avantajele majore ale Bitcoin este taxarea redusă a tranzacției. Bitcoin pare a fi o opțiune bună pentru tranzacțiile directe de sume limitate și poate juca un rol-cheie în economia digitală și comerțul pe Internet.
Cu toate acestea, Bitcoin are și dezavantaje. Dar popularitatea sa printre utilizatori continuă să crească. Aceasta pare să reprezinte o amenințare pentru controlul valutar al unei țări. China, din decembrie 2013 a interzis instituțiilor financiare să efectueze tranzacții cu Bitcoin. Creșterea imensă a prețului său arată semne de „umflare”, însă creșterea sa a fost suficient de puternică pentru a alarma autorităților de reglementare din China.
Implicarea guvernului ar putea fi încurajată de utilizarea Bitcoin pentru activități ilegale cum ar fi achizițiile de droguri, pornografia infantilă, spălarea banilor sau evaziunea fiscală. În mod indicativ, în octombrie 2013, FBI a arestat creatorul platformei „Silk Road”, în care utilizatorii anonimi puteau cumpăra bunuri ilegale, prin intermediul unui mecanism de licitație în Bitcoin. În plus, guvernul S.U.A. A urmărit autorii e-gold, o monedă electronică bazată pe rezervele de aur. Aceștia au fost acuzați de spălare de bani, precum și de furnizarea de servicii persoanelor implicate în exploatarea copiilor, în fraude cu carduri de credit și în alte fraude. Se crede că Bitcoin va reprezenta în curând o amenințare, iar FMI, pentru a evita o destabilizare globală, trebuie să ia măsuri.
Din punct de vedere legal, Bitcoin este într-un zonă gri acum. Interzicerea Bitcoin nu pare a fi o soluție realistă, nu mai mult decât interzicerea monedelor de hârtie pentru multe dintre aceleași probleme. Eforturile actuale de combatere a spălării banilor pe Internet sunt greșite. Eforturile nu ar trebui să se concentreze exclusiv pe încălcarea diferitelor mecanisme de control, ci pe vânarea infractorilor. Adesea Bitcoin este folosit ca mediu pentru tranzacțiile „gri”, creând obstacole pentru autorități. Datorită naturii peer-to-peer și a profesionalismului multora dintre suporterii săi, încercarea de a limita Bitcoin pare a fi o încercare zadarnică. Cooperarea autorităților cu comunitatea Bitcoin, al cărei interes este în primul rând viabilitatea monedei, pare a fi o strategie mult mai bună. Spălarea la scară mică este întotdeauna posibilă; totuși, dacă cineva ar încerca să spele bani pe scară largă, s-ar confrunta cu probleme, deoarece tranzacțiile Bitcoin mari nu trec neobservate.
Ca toate obiectele care au fost ocazional folosite ca monedă, de la aur și țigări la dolar și euro, Bitcoin este valoroasă atâta timp cât există oameni care sunt de acord să o folosească. Totuși, Bitcoin în sine nu are nicio valoare reală. Se poate fuma țigări sau se poate folosi aur la bijuterii, în timp ce dolarul reprezintă o relație cu Rezerva Federală. Desigur, valoarea intrinsecă a acestor elemente este variabilă. Totuși Bitcoin are o valoare absolută zero în sine. Este intangibil și reprezintă orele și puterea (de fapt multe din ele) petrecute de unul sau mai multe computere.
O problemă mai practică cu Bitcoin este faptul că portofelele digitale pot fi pierdute. Dacă, de exemplu, hard disk-ul este distrus sau calculatorul este infectat cu un virus, atunci este foarte probabil că valoarea Bitcoin conținută în acesta va fi pierdută, ca în cazul unui om care a aruncat accidental un calculator care conținea 9 milioane de dolari în bitcoin. În acest caz, deoarece nu au existat copii de rezervă, aceste valute rămân fără proprietar.
Valoarea bitcoin fluctuează constant în funcție de cerere. Aceste fluctuații sunt uneori extrem de abrupte. Acest lucru obligă întreprinderile care acceptă moneda să ajusteze adesea prețurile produselor sau serviciilor în bitcoin. De asemenea, orice produs returnat produce confuzie inevitabilă cu privire la restituirea clientului. Pentru moment, nu pare să existe consens față de o abordare specială de abordare a acestor probleme. În cazul în care vânzătorul trimite bunurile clientului, acesta nu are nicio protecție juridică, deoarece tranzacția nu are o parte intermediară. Este evident că natura descentralizată a Bitcoin, dincolo de numeroasele sale avantaje, prezintă dezavantaje semnificative. În plus, din cauza lipsei unei autorități centrale, nu există nicio garanție a unui preț minim pentru monedă.
Numărul prestabilit al de bitcoin este una dintre cele mai mari garanții ale acesteia. La atingerea limitei sale, prețul va urca în mare viteză. Acest lucru va crea, eventual, fluctuații abrupte ale prețului său, prin cheltuielile sale neregulate. Cei care au intrat prima dată în sistem și cei cu computere puternice au un avantaj semnificativ față de ceilalți utilizatori. Acumularea de monede în mâinile câtorva amplifică pericolul fluctuațiilor prin reținerea deliberată sau tranzacționarea unor sume mari pentru a manipula prețul. În prezent, aproximativ 20% din totalul monedelor bitcoin exploatate sunt deținute de cei mai bogați 100 de utilizatori. Pentru o monedă care ar trebui să aducă schimbare în sistemul de credite, această condiție pare a fi foarte familiară.
Ron și Shamir, după ce au studiat tehnologia blockchain și modelele de înregistrare, și tranzacții cu sumă mare izolate, au descoperit mai târziu că aproape toate au fost legate de o tranzacție mare care a avut loc în noiembrie 2010. Ei a observat că utilizatorii implicați în această tranzacție par să fi încercat să-și acopere urmele prin mai multe metode. Prin cercetarea lor, au dezvăluit o schemă în care o minoritate (aproape 1%) înșelau restul utilizatorilor punând în pericol întregul sistem. Deci, anonimatul Bitcoin este ușor de compromis, deoarece fiecare monedă poate fi urmărită din spatele minerului până la actualul său suport. O adresă Bitcoin este doar un număr, dar dacă se colectează suficiente informații (prin intermediul site-urilor și forumurilor), identitatea proprietarului poate fi dezvăluită. Există metode de protejare a vieții private, dar acest lucru este încă în faza de experiment.
Fiind încă în curs de dezvoltare, nu se știe câte bug-uri sunt ascunse în cod. Pe măsură ce popularitatea Bitcoin crește, la fel și numărul de oameni care caută aceste bug-uri pentru a profita de ele.
Contrar credinței că Bitcoin este o monedă complet nerestricționată, Kroll susține că ecologia Bitcoin va avea nevoie de structuri de guvernare pentru a supraviețui. Este posibil ca aceste structuri să fie similare cu cele ale altor proiecte cu sursă deschisă care vizează abordarea atacurilor și a defectelor de proiectare. Aceste moduri de guvernare se bazează pe consens și, dacă conducerea se opune, comunitatea este probabil să aleagă un alt curs. Dincolo de acestea, evoluțiile recente au arătat că un singur bazin minier ar putea contribui atât de mult la procesele computationale ale Bitcoin, încât ar putea controla eficient întregul sistem, punând astfel capăt structurii sale descentralizate.
Fiind încă în stadii incipiente, viitorul Bitcoin este încă neclar. Ar putea exploda ca un balon sau ar putea fi un schimbător de paradigmă.
Traducere și adaptare din ”The (A)Political Economy of Bitcoin”, de Vasilis Kostakis, Chris Giotitsas, tripleC 12(2): 431–440, 2014, http://www.triple-c.at, CC: Creative Commons License, 2014.
Lasă un răspuns