Principalele forme de bridge

De-a lungul timpului au existat mai multe forme ale jocului de bridge. Unele au avut un rol important în evoluția sa istorică, iar altele sunt practicate și în prezent.

Forma modernă și cea mai răspândită este bridge-ul contract. Aproape toate concursurile actuale și majoritatea cursurilor pentru începători se bazează pe această variantă.

În bridge-ul contract, perechea care câștigă licitația se angajează să realizeze un anumit număr de levate. Numai levatele anunțate prin contract contribuie, în condițiile prevăzute de regulament, la obținerea primelor importante.

Această regulă face ca licitația să aibă un rol central. Nu este suficient ca perechea să realizeze multe levate. Ea trebuie să estimeze corect posibilitățile și să anunțe contractul potrivit.

Înaintea bridge-ului contract a fost răspândit bridge-ul de licitație, cunoscut în limba engleză ca auction bridge. În această variantă, modul de calcul al scorului era diferit, iar importanța contractului licitat era mai redusă.

Bridge-ul de licitație a contribuit la dezvoltarea jocului modern, dar este practicat rar în prezent. Când vorbim astăzi despre bridge, ne referim aproape întotdeauna la bridge-ul contract.

O altă formă importantă este bridge-ul duplicat. Acesta nu este un joc complet diferit, ci o modalitate de organizare a bridge-ului contract.

În bridge-ul duplicat, aceleași distribuții sunt jucate de mai multe perechi. Scopul este reducerea influenței norocului și compararea performanțelor în condiții similare.

Bridge-ul duplicat poate fi jucat la perechi sau pe echipe.

În concursul de perechi, fiecare pereche se deplasează, de obicei, de la o masă la alta și joacă mai multe distribuții împotriva unor adversari diferiți. Rezultatele sunt comparate cu cele obținute de celelalte perechi.

În concursul pe echipe, o echipă este formată, de regulă, din patru jucători, grupați în două perechi. Aceeași distribuție este jucată la două mese, iar rezultatele sunt comparate.

Există și bridge individual, în care partenerii se schimbă pe parcursul concursului. Această formă este mai rară, deoarece bridge-ul se bazează în mare măsură pe înțelegerea dintre parteneri.

În jocul recreativ se întâlnește și bridge-ul de tip rubber. În această variantă, două perechi joacă una împotriva celeilalte o succesiune de mâini, iar obiectivul este câștigarea unui „rubber”, format din două manșe.

Scorul se acumulează pe parcursul partidei, iar vulnerabilitatea este determinată de manșele deja câștigate. Rubber bridge a fost foarte popular înainte de răspândirea bridge-ului duplicat și continuă să fie practicat în anumite cercuri.

Pentru începători, diferențele dintre aceste forme nu trebuie memorate în detaliu de la început. Este suficient să reținem câteva idei:

Bridge-ul contract este forma modernă a jocului.

Bridge-ul duplicat este forma folosită în majoritatea concursurilor.

Concursurile pot fi organizate la perechi sau pe echipe.

Rubber bridge este o formă recreativă în care scorul se acumulează de-a lungul mai multor mâini.

Indiferent de forma practicată, structura fundamentală rămâne aceeași. Patru jucători formează două perechi. Cărțile sunt împărțite. Are loc licitația. Se stabilește un contract. Apoi se joacă cele 13 levate, iar rezultatul este calculat în funcție de contract și de numărul de levate realizate.

Pentru această carte vom avea în vedere în primul rând bridge-ul contract, în forma sa duplicată. Regulile și principiile învățate vor putea fi folosite însă și în partidele recreative.

La început, cititorul nu trebuie să se preocupe de toate subtilitățile competiției. Primul obiectiv este înțelegerea mecanismului jocului: cine sunt jucătorii, cum se formează parteneriatele, ce este o levată, cum se desfășoară licitația și cum este stabilit contractul.

Bridge-ul se învață cel mai bine printr-o combinație de explicații și practică. Citirea regulilor este necesară, dar jocul efectiv transformă noțiunile abstracte în deprinderi.

Primele mâini pot părea lente și nesigure. Jucătorul va trebui să se gândească la ordinea cărților, la culori și la obligația de a răspunde la culoarea cerută. După puțin exercițiu, aceste lucruri vor deveni automate, iar atenția se va putea îndrepta spre aspectele mai interesante: evaluarea mâinii, comunicarea cu partenerul și construirea unui plan.

Bridge-ul este un joc care răsplătește curiozitatea și perseverența. Nu este necesar să înțelegem totul de la început. Fiecare capitol va adăuga o piesă nouă, iar imaginea de ansamblu va deveni treptat mai clară.

În capitolul următor vom cunoaște masa de joc, pozițiile celor patru jucători, culorile cărților, ordinea lor și modul în care se realizează împărțirea.