Home » Articole » RO » Afaceri » Știința datelor (Data Science) » Procesul de Inteligența Competitivă ca facilitator pentru competitivitatea organizațiilor

Procesul de Inteligența Competitivă ca facilitator pentru competitivitatea organizațiilor

Potrivit lui Combs și Moorhead (1993), inteligență competitivă (IC) a crescut în interes în ultimii ani, un interes alimentat parțial de o disponibilitate tot mai mare a informațiilor (explozia informației mult-susținută) și de o creștere reflectată în proliferarea bazelor de date comerciale la nivel mondial. În termeni pur competitivi, niiodată până acum nu au fost atât de multe oportunități sau pericole (Combs și Moorhead, 1993). Având în vedere această scenă în schimbare, IC și-a sporit importanța ca sursă de competitivitate a firmelor. Informațiile globale fiabile au devenit esențiale pentru succesul național, indiferent dacă este nevoie de cunoașterea unei industrii, a unei piețe, a unui produs sau a unui concurent. După cum a spus odată Frederick cel Mare, „Ți se iartă să fii învins, dar să nu fii niciodată surprins” (Rouach, 1996 în Bergeron și Hiller, 2002, Kahaner, 1996). Cu resursele de informații de astăzi și programele IC care reflectă nevoile organizației, surprizele pot fi reduse la minimum, deoarece IC ajută și direcționează firmele în identificarea de noi oportunități sau evitarea dezastrelor, precum și împuternicirea acestora să-și monitorizeze ciclurile de dezvoltare.

IC a devenit un fenomen mondial care nu se limitează la câteva țări sau organizații din anumite domenii. Calof (1998) în Viviers și colab., (2005) afirmă că majoritatea companiilor Fortune 500 folosesc pe larg IC ca sursă de competitivitate și pentru a-și susține poziția. Kahaner (1997) în Viviers și colab., (2005) afirmă că țările care includ Franța, Japonia, Suedia și SUA sunt mai avansate în adoptarea IC ca facilitator al competitivității organizațiilor. IC a devenit un factor important pentru realizarea competitivității ferme în aceste țări. Dezvoltarea la nivel mondial a Profesioniștilor în Inteligență Strategică și Competitivă (SCIP) este un alt indicator al creșterii IC la nivel global. Filialele SCIP au prins rădăcini în aproape toate continentele (Viviers și colab., 2005). Liderii în domeniul educației IC sunt Franța, Japonia, Israel, Suedia și Coreea, în timp ce Europa începe să aprecieze importanța IC ca sursă instrumentală pentru creșterea competitivității (Viviers și colab., 2005).

IC este departe de a fi nouă, deoarece timp de secole înainte ca marketingul să fie un instrument de top în ochii unui profesor de la Harvard, organizațiile și-au urmărit cel puțin concurența, pentru a învăța și a prelua idei utile. Dacă cineva ar fi întrebat un meșter roman sau grec producător de sulițe sau amfore dacă și-a fi studiat concurenții, probabil că acesta ar fi spus: „Bineînțeles că o facem”. West (1999) afirmă în continuare că este greu să ne imaginăm astăzi că orice organizație, în afară de monopoluri sau cei aroganți, va lua în considerare cel puțin o parte din concurenții lor atunci când își dezvoltă planurile sau își propune să activeze în domeniul său.

Competitivitatea presupune că strategia unei firme se potrivește competențelor interne cu oportunitățile externe de a oferi o sursă de avantaj competitiv durabil prin care poate atinge anumite obiective, cum ar fi profiturile generate de cota de piață. Cu toate acestea, pentru ca orice avantaj competitiv să fie durabil, strategia trebuie să fie acceptabilă pentru mediul larg în care organizația concurează (Werther și Chandler, 2006, citate în Marin, Rubio și Maya, 2012). Conceptul IC ca proces a fost mult timp propus ca un efort de creștere a competitivității unei organizații (Montgomery și Urban, 1970; Pearce, 1976; Montgomery și Weinberg, 1979; Porter, 1980 citate în Viviers și colab., 2002). Porter (1980) citat în Cuyvers și colab., (2008) afirmă că IC este componenta de Business Intelligence (BI) care vizează obținerea unui avantaj competitiv strategic. IC este un sistem informațional pe care multe organizații îl folosesc pentru a-și determina competitivitatea (Van Brakel, 2005 în Iyamu și Moloi, 2013, Guimaraes, 2000 în Iyamu și Moloi, 2013, Viviers și Muller, 2004 în Iyamu și Moloi, 2013). McGonagle și Vella (2002) afirmă că IC devine din ce în ce mai vitală pentru supraviețuirea fermă pe piețele dinamice de astăzi prin efectivitate și eficiență îmbunătățite. Pentru ca o organizație să obțină propriul său avantaj competitiv folosind sisteme de informații precum IC, trebuie să se asigure că se concentrează asupra capacităților sale structurale (Song și Li-Hua, 2005 în Iyamu și Moloi, 2013).

Pentru multe organizații, IC se intenționează adesea să fie un factor de diferențiere în domeniu, deoarece este capabilă astfelsă se poziționeze într-o poziție mai bună în domeniul ei de activitate. Iyamu și Moloi (2013) afirmă că IC ca instrument strategic de lucru a fost mult timp propus într-un efort de a crește competitivitatea unei organizații. Pentru ca o organizație să își folosească cu succes eforturile de IC, trebuie să existe o conștientizare fermă a IC și o cultură a competitivității. Tratarea eficientă a informațiilor este de o importanță capitală în cadrul unei organizații.

Viviers și colab., (2004) afirmă că organizațiile de succes recunosc valoarea gestionării activelor informaționale în mod eficient și eficient. Manipularea eficientă a resurselor informaționale critice poate face diferența în supraviețuirea organizației împotriva concurenților agresivi. Viviers și colab., (2004) susțin că valorificarea la maximum a informațiilor disponibile prin procesul IC este o activitate necesară pentru ca orice organizație să rămână competitivă sau chiar să supraviețuiască într-o lume competitivă. Potrivit lui Fleisher și Bensoussan (2002) în Viviers și colab., (2005), economia globală este din ce în ce mai caracterizată ca o economie a cunoașterii și inovării în care cunoașterea și inovarea sunt noile monede. Provocarea este acum de a diferenția țntre organizații. Porter (2004) adaugă că în mediul global competitiv de astăzi, organizațiile au nevoie de abilitatea de a traduce indicatorii din mediul competitiv în oportunități de lucru și de a aplica inteligența în luarea deciziilor și dezvoltarea strategiilor competitive.

Referințe

Bergeron, P. and Hiller, C. A. (2002), “Competitive intelligence,” Ann. Rev. Info. Sci. Tech., 36, pp. 353390.

Combs, R.E. and Moorhead, J.D. (1993), The CI handbook, Scarecrow Press, Incorporated.

Cuyvers, L., Dumont, M., Viviers, W., De Pelsmacker, P., Muller, M-L., Jegers, M., and Saayman, A., (2008), “Export intensity and the competitive intelligence of exporting companies: evidence from South Africa,” SAJEMS, NS 11, No 1.

Iyamu, T. and Moloi, R. (2013), “Competitive intelligence deployment framework for business enhancement,” International Conference on ICT for Africa, February 20-23, Harare, Zimbabwe.

Kahaner, L. (1996), Competitive Intelligence: How to guide, analyze, and use information to move your business to the top, Simon and Schuster, New York, NY.

Marin, L., Rubio, A., and de Maya, S. R. (2012), “Competitiveness as a Strategic Outcome of Corporate Social Responsibility,” Corporate Social Responsibility Environmental Management, 19, pp. 364-376.

McGonagle, J.J. and Vella, C.M. (2002), Bottom line competitive intelligence, Quorum Books, Westport.

Porter, M. E. (2004), Competitive strategy: Techniques for analyzing industries and competitors, Free Press, New York, NY.

Viviers,W., Saayman, A., Muller, M-L., and Calof, J. (2002), “Competitive intelligence practices: A South African study,” South African Journal Business Management, 33(3).

Viviers, W., Saayman, A., and Muller, M-L. (2004), “Competitive intelligence in South Africa: 1999-2002 and beyond,” Africa insight, Vol. 34, No. 2/3, June, September.

Viviers, W., Muller, M-L., and Du Toit, A. (2005), “Competitive Intelligence: An instrument to enhance South Africa’s competitiveness,” SAJEMS, NS 8. No. 2, pp.247-254.

West, C. (1999), “Competitive Intelligence in Europe,” Business Information Review, 16(3), Sage, pp. 16:149.

Sursa: Alexander Maune, Competitive intelligence and firm competitiveness: An overview. Licența CC BY-NC 4.0. Traducere și adaptare Nicolae Sfetcu

© 2021 MultiMedia Publishing, Introducere în inteligența competitivă, Colecția ”Știința informației”

Management, analize, planuri și strategii de afaceri
Management, analize, planuri și strategii de afaceri

Cartea prezintă modele de afaceri, management, analize și strategii care ajută la dezvoltarea și punerea în valoare a unei organizații, în contexte specifice economice, sociale, culturale sau de altă natură, prin elaborarea și implementarea unor planuri personalizate. Capacitatea unei organizații … Citeşte mai mult

Nu a fost votat $4,99$7,80 Selectează opțiunile
Ghidul autorului de cărţi electronice
Ghidul autorului de cărţi electronice

Ai scris o carte. Foarte frumos. Dar nu ai scris-o pentru a o ţine pentru tine. Trebuie să o publici. Problema e că editurile percep preţuri foarte mari pentru buzunarele unora dintre autori, şi aceasta în mod obiectiv, datorită costurilor … Citeşte mai mult

Nu a fost votat $4,99 Selectează opțiunile
Ghid marketing pe Internet
Ghid marketing pe Internet

Autor: Nicolae Sfetcu (Ediţia a doua, Revizia 2) Unul din cele mai vechi ghiduri pentru marketing pe Internet în limba română, dar şi unul din cele mai concise şi mai practice ghiduri. Deşi au trecut mulţi ani de la scrierea … Citeşte mai mult

Nu a fost votat $0,00$1,99 Selectează opțiunile

 

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *