Riscul geopolitic, energia, emisiile de CO2 și sursele de energie regenerabilă

Una dintre principalele întrebări puse în literatura de specialitate este modul în care geopolitica interacționează cu energia, fie în ceea ce privește combustibilii fosili, fie sursele regenerabile [32-34]. Până în prezent, majoritatea cercetătorilor analizează corelația dintre incertitudinea politică și economică cu energie, găsind rezultate mixte. În special, conform [35], determinanții energiei regenerabile sunt determinați în principal de consum, ofertă și cerere, în timp ce variabilele politice reprezintă doar 23% din literatura de specialitate, concentrându-se pe calitatea instituțională, democrația, ideologia și guvernanța ca variabile independente. Așa cum menționează autorul „[… ] componenta literaturii la care contribuie lucrările revizuite este relativ nouă și fragmentată”. Cu toate acestea, există doar puține studii care se concentrează pe relația dintre riscul geopolitic (GPR), așa cum a fost dezvoltat de [24], și sursele de energie regenerabilă (RES).

Majoritatea studiilor empirice examinează impactul instabilității politice și economice asupra combustibililor fosili. Mai precis, concentrându-se pe corelația dintre geopolitică și energie, măsurată prin riscul geopolitic, majoritatea cercetătorilor examinează legătura dintre aceste două variabile pe baza combustibililor fosili, cum ar fi emisiile de CO2, și majoritatea găsesc rezultate mixte. De exemplu, [36] susțin că riscul geopolitic ridicat este asociat cu emisii mari de CO2, în special în cazul BRICS. Implementând un model STRIRPAT, [37] a constatat că emisiile de CO2 au crescut din cauza GPR pentru BRICS. Alți cercetători găsesc rezultate similare, dar măsoară riscul geopolitic în termeni de putere militară [38] sau terorism [39,40]. Prin utilizarea ARDL și a unui model de regresie obișnuit complet modificat, majoritatea studiilor menționate susțin că militarizarea crește emisiile de CO2. Cu toate acestea, conform [41], militarizarea atenuează emisiile de CO2 în ceea ce privește India și Pakistanul, datorită faptului că găsesc un impact asimetric între aceste două variabile.

Referința [41] susține că GPR are un efect asimetric asupra emisiilor de CO2. Folosind modelul de decalaj distribuit autoregresiv neliniar (NARDL), ei constată că orice modificare a riscului geopolitic afectează negativ consumul de energie și emisiile de CO2. În special, măsurând impactul riscului geopolitic asupra emisiilor de CO2 și a consumului de energie în BRICS, ei au concluzionat că „consumul de energie curată poate fi un instrument util pentru a reduce riscurile geopolitice în BRICS”. Referința [42] susține, de asemenea, că riscul geopolitic este corelat negativ cu emisiile de CO2 și că prețurile petrolului par să rămână neafectate de șocurile generate de investițiile în SRE. Cu toate acestea, [43], concentrându-se pe comportamentul de tranziție energetică, cu accent pe riscul geopolitic și implementarea metodei ARDL, sugerează că există o corelație pozitivă între riscurile geopolitice și tranziția energetică și „orice creștere a emisiilor de CO2 are un impact negativ și semnificativ statistic asupra tranziția energetică în Rusia”.

Având în vedere că un grup de cercetători consideră impactul riscului geopolitic într-un sens mai larg, cel al instabilității politice și economice, ei măsoară impactul acestuia atât asupra emisiilor de CO2, cât și asupra surselor regenerabile. În special, [44] implementează o abordare cu metoda generalizată a momentelor folosind două tehnici de estimare a datelor panou. El conchide că instabilitatea politică crește emisiile de CO2, având în vedere că „democrația însăși poate duce și la degradarea mediului”. Mai mult, [45] este unul dintre primele studii care examinează efectele riscului geopolitic, pe baza indicelui [24], asupra legăturii stocurilor de petrol pentru anii 1899-2016. Prin implementarea unui model Vector Autoregressiv-GARCH nerestricționat pentru a modela variațiile condiționate care variază în timp, ei ajung la concluzia că volatilitatea pieței de petrol este mai mare în comparație cu cea a pieței de valori și prima este afectată mai semnificativ de GPR decât indicele bursier.

În ceea ce privește aspectul economic, [46] pe baza Indicelui de incertitudine economică elaborat de [47], susțin că pe termen scurt, incertitudinea economică crește emisiile de CO2 și, în plus, pe lângă instabilitatea politică, instabilitatea economică poate avea un impact pozitiv asupra degradării  mediului pe termen lung. Cu toate acestea, [48] pe baza indicelui de incertitudine mondial (WUI) și folosind o abordare ARDL, constată că există o corelație pozitivă între WUI și emisiile de CO2 pe termen lung. Pe de altă parte, [49] a implementat abordări econometrice neliniare și a găsit o corelație negativă între WUI și RES. După cum menționează, „regresia neparametrică LLLS estimează arată o asociere negativă pe termen lung între consumul de energie regenerabilă și incertitudinea politicii, adică incertitudinea mai mare în ceea ce privește politica economică scade consumul de energie regenerabilă și invers”. Cu toate acestea, atunci când consumul de energie regenerabilă este examinat în relație cu factorii politici de [50], politicile politice și factorii instituționali au un efect puternic și semnificativ din punct de vedere statistic asupra consumului de energie regenerabilă. În special, implementând o abordare de cauzalitate a panoului pe termen scurt și lung pe un model de corectare a erorilor, ei ajung la concluzia că „piețele de energie regenerabilă sunt puternic împletite cu decizii politice majore”.

Pe o cale diferită, [51] măsoară impactul WUI asupra investițiilor pentru diverse sectoare industriale. Pe o abordare de tip panel, ei ajung la concluzia că, deși incertitudinea politicii economice inhibă întreprinderile energetice ale combustibililor fosili, cum ar fi cărbunele și petrolul, promovează în mod semnificativ energia solară și regenerabilă. Cu toate acestea, [52] nu găsește nicio corelație între incertitudinea politicii economice și creșterea energiei regenerabile. Implementând modelul empiric bazat pe [52], autorul găsește un efect negativ, dar nesemnificativ statistic între cele două variabile. În plus, se acordă mai multă atenție impactului geopoliticii asupra investițiilor, mai degrabă decât asupra investițiilor în SRE. De exemplu, mulți cercetători susțin că riscul geopolitic are un impact sever asupra investițiilor și afectează negativ alte sectoare economice, cum ar fi turismul, fluxurile comerciale și prețurile petrolului [53-55], dar afectează pozitiv investițiile guvernamentale [56]. Alte studii arată că impactul GPR variază în funcție de sectorul sensibil din punct de vedere geopolitic [48], iar energia poate fi considerată ca atare. Mai mult, dat fiind că SRE este foarte dependentă de produsele de cercetare și dezvoltare, din nou, GPR are o relație negativă cu investițiile în cercetare și dezvoltare, deși chiar și în acest domeniu există rezultate mixte [57].

În plus, riscul geopolitic pare să afecteze semnificativ difuzarea SRE și producția de energie [58,59] și are un efect pozitiv asupra consumului de energie regenerabilă [60]. În special, [58] a examinat corelația dintre riscul geopolitic și desfășurarea energiei regenerabile în Statele Unite pe baza datelor trimestriale pentru perioada 1973-2020, folosind analiza de cointegrare și abordarea ARDL. Studiul concluzionează că riscul geopolitic are un impact pozitiv și semnificativ asupra difuzării energiei regenerabile, deoarece energia regenerabilă, într-un fel, diminuează nivelul de dependență energetică, oferind astfel securitate energetică. Astfel, „riscul geopolitic este un motor pentru implementarea energiei regenerabile din cauza consecințelor negative preconizate ale acestor incertitudini asupra economiei”. În mod similar, [59] găsește rezultate corespunzătoare într-un studiu similar care se concentrează pe 10 țări importatoare de țiței pentru perioada 1985-2017, utilizând o analiză de cointegrare a panelului și abordarea ARDL. În mod similar, [60] a investigat efectul riscului geopolitic asupra consumului de energie regenerabilă în economiile emergente în perioada 1996-2015. Ei au folosit o abordare a metodei generalizate a momentelor (GMM) în sistem în doi pași. Rezultatele au arătat că riscul geopolitic are un impact pozitiv și semnificativ asupra consumului de energie regenerabilă. În plus, dezvoltarea financiară susține și consumul de energie regenerabilă în economiile emergente, în timp ce selecția corectă a unei centrale electrice bazată pe resurse regenerabile trebuie să îndeplinească multe criterii și să încorporeze o incertitudine ridicată.

Geopolitica surselor de energie regenerabilă (SRE), pare să aibă caracteristici destul de diferite în comparație cu cazurile privind combustibilii convenționali, cum ar fi țițeiul, gazele naturale, lignitul și cărbunele. În cazul SRE — în comparație cu combustibilii convenționali — există o nevoie mai mare de investiții străine directe (ISD) și de alocarea de capital necesar pentru crearea de active fixe care se vor referi la infrastructura adecvată, deoarece majoritatea țărilor nu le dețin momentan. Mai mult, este nevoie de noi rețele de distribuție, precum și de crearea unei rețele adecvate de furnizori și consumatori, în timp ce producția de energie SRE este mult mai descentralizată și distribuită în mai multe zone din țară. Producția de energie din SRE creează nevoia imediată de proiectare, construcție și disponibilitate a metodelor de stocare a energiei, care este acum o condiție necesară pentru securitatea energetică a unei țări și evitarea întreruperilor neprevăzute în disponibilitatea energiei electrice în rețeaua de distribuție către consumatori. În plus, producția de energie din SRE ar putea avea un impact pozitiv asupra relațiilor geopolitice din lume, deși o astfel de condiție nu este întotdeauna neechivocă, din moment ce ar putea fi considerată contrariul, ținând cont de observațiile de bază privind SRE. În cele din urmă, utilizarea SRE necesită încă mult efort pentru a informa, a construi cunoștințe, accepta și integra în rețelele existente din fiecare țară într-un mod corect și eficient.

Utilizarea tot mai mare a SRE și înlocuirea formelor tradiționale de energie este deja în curs de desfășurare, referindu-se la procesul de tranziție energetică de pe scena energetică internațională. Această transformare a mixului energetic pare să fie însoțită de un risc geopolitic corespunzător care poate conduce la noi evoluții și schimbări în politica internațională [61,62]. O astfel de tranziție energetică masivă, deși ar lua timp și mai multe obstacole i-ar putea întârzia planul inițial, poate avea impact asupra relațiilor internaționale și poate determina statele-națiune să câștige mai multă putere și putere în cazul în care reușesc să obțină acces la resursele naturale aferente, care sunt esențiale. pentru dezvoltarea SRE [63-65]. Constatările actuale privind contribuția SRE la normalitate și pace la nivel regional și global diferă. O componentă a literaturii susține că o creștere a SRE și aportul lor mai mare la mixul energetic contribuie la reducerea riscului geopolitic și la aprofundarea cooperării dintre state. Este susținută, de asemenea, nevoia de cooperare între economii și interconectarea sistemelor energetice pentru menținerea unui sistem adecvat de producție de energie, cu funcționare lină și eficientă [66,67]. În plus, producția de energie bazată exclusiv pe SRE „verzi” va contribui mai mult la securitatea energetică globală și, astfel, va atenua tensiunile și fricțiunile dintre state [68,69].

Intensificarea exploatării criptomonedelor și nevoia de a folosi producția de energie ecologică pentru a susține investițiile respective a stimulat o nouă cale de cercetare. [70] prezintă un algoritm conceput pentru tranzacționarea certificatelor de economisire a energiei, implementat printr-un sistem de contract inteligent bazat pe blockchain, care poate fi utilizat pentru a recompensa consumul de energie „verde” și a penaliza toate celelalte forme de extragere a criptomonedelor. [71] calculează un indice de performanță de mediu care introduce criptomineritul în mixul de consum de energie, sugerând că țările europene au un angajament mai ferm în reducerea impactului asupra mediului din minerit. În cele din urmă, [65] arată că Bitcoin și aurul răspund pozitiv la indicatorul compozit de risc geopolitic atunci când riscul este ridicat. Acest lucru subliniază că atât Bitcoin, cât și aurul au capacitatea de a acționa ca refugii sigure pentru activele ale căror evaluări scad în perioadele de conflicte geopolitice violente.

Referințe

• 24.    Caldara, D.; Iacoviello, M. Measuring Geopolitical Risk. International Finance Discussion Papers, DC, USA. 2018. Available online: https://www.federalreserve.gov/econres/ifdp/files/ifdp1222.pdf (accessed on 11 December 2021).
• 32.    Nilsson, M.; Nilsson, L.J.; Hildingsson, R.; Stripple, J.; Eikeland, P.O. The missing link: Bringing institutions and politics into energy future studies. Futures 2011, 43,1117-1128. [CrossRef]
• 33.    Vakulchuk, R.; Overland, I.; Scholten, D. Renewable energy and geopolitics: A review. Renew. Sustain. Energy Rev. 2020,122, 109547. [CrossRef]
• 34.    Blondeel, M.; Bradshaw, M.J.; Bridge, G.; Kuzemko, C. The geopolitics of energy system transformation: A review. Geogr. Compass 2021, 15, e12580. [CrossRef]
• 35.    Bourcet, C. Empirical determinants of renewable energy deployment: A systematic literature review. Energy Econ. 2020, 85, 104563. [CrossRef]
• 36.    Anser, M.K.; Syed, Q.R.; Apergis, N. Does geopolitical risk escalate CO2 emissions? Evidence from the BRICS countries. Environ. Sci. Pollut. Res. 2021,28,48011-48021. [CrossRef] [PubMed]
• 37.    Dietz, T.; Rosa, E. Rethinking the environmental impacts of population, affluence and technology. Hum. Ecol. Rev. 1994, 1, 277-300.
• 38.    Jorgenson, A.K.; Clark, B.; Kentor, J. Militarization and the environment: A panel study of carbon dioxide emissions and the ecological footprints of nations, 1970-2000. Glob. Environ. Politics 2010,10, 7-29. [CrossRef]
• 39.    Bildirici, M.E. Terrorism, environmental pollution, foreign direct investment (FDI), energy consumption, and economic growth: Evidences from China, India, Israel, and Turkey. Energy Environ. 2021, 32, 75-95. [CrossRef]
• 40.    Bildirici, M.; Gokmenoglu, S.M. The impact of terrorism and FDI on environmental pollution: Evidence from Afghanistan, Iraq, Nigeria, Pakistan, Philippines, Syria, Somalia, Thailand and Yemen. Environ. Impact Assess. Rev. 2020, 81,106340. [CrossRef]
• 41.    Zhao, W.; Zhong, R.; Sohail, S.; Majeed, M.T.; Ullah, S. Geopolitical risks, energy consumption, and CO2 emissions in BRICS: An asymmetric analysis. Environ. Sci. Pollut. Res. 2021,28, 39668-39679. [CrossRef] [PubMed]
• 42.    Alqahtani, A.; Taillard, M. Global energy and geopolitical risk: Behavior of oil markets. Int. J. Energy Sect. Manag. 2019, 14, 358-371. [CrossRef]
• 43.    Rasoulinezhad, E.; Taghizadeh-Hesary, F.; Sung, J.; Panthamit, N. Geopolitical risk and energy transition in russia: Evidence from ARDL bounds testing method. Sustainability 2020,12, 2689. [CrossRef]
• 44.    Abid, M. Impact of economic, financial, and institutional factors on CO2 emissions: Evidence from sub-Saharan Africa economies. Util. Policy 2016, 41, 85-94. [CrossRef]
• 45.    Antonakakis, N.; Gupta, R.; Kollias, C.; Papadamou, S. Geopolitical risks and the oil-stock nexus over 1899-2016. Financ. Res. Lett. 2017, 23,165-173. [CrossRef]
• 46.    Syed, Q.R.; Bouri, E. Impact of economic policy uncertainty on CO2 emissions in the US: Evidence from bootstrap ARDL approach. J. Public Aff. 2021. [CrossRef]
• 47.    Baker, S.R.; Bloom, N.; Davis, S.J. Measuring economic policy uncertainty. Q. J. Econ. 2016,131,1593-1636. [CrossRef]
• 48.    Wang, Q.; Xiao, K.; Lu, Z. Does economic policy uncertainty affect CO2 emissions? Empirical evidence from the United States. Sustainability 2020,12, 9108. [CrossRef]
• 49.    Shafiullah, M.; Miah, M.D.; Alam, M.S.; Atif, M. Does economic policy uncertainty affect renewable energy consumption? Renew. Energy 2021,179,1500-1521. [CrossRef]
• 50.    Apergis, N.; Eleftheriou, S. Renewable energy consumption, political and institutional factors: Evidence from a group of European, Asian and Latin American countries. Singap. Econ. Rev. 2015, 60,1550008. [CrossRef]
• 51.    Liu, R.; He, L.; Liang, X.; Yang, X.; Xia, Y. Is there any difference in the impact of economic policy uncertainty on the investment of traditional and renewable energy enterprises?—A comparative study based on regulatory effects. J. Clean. Prod. 2020, 255, 120102. [CrossRef]
• 52.    Appiah-Otoo, I. Impact of Economic Policy Uncertainty on Renewable Energy Growth. Energy Res. Lett. 2021, 2,19444. [CrossRef]
• 53.    Aloui, C.; Hamida, H.B. Oil-stock nexus in an oil-rich country: Does geopolitical risk matter in terms of investment horizons? Def. Peace Econ. 2021, 32, 468-488. [CrossRef]
• 54.    Gozgor, G.; Lau, M.C.K.; Zeng, Y.; Yan, C.; Lin, Z. The Impact of Geopolitical Risks on Tourism Supply in Developing Economies: The Moderating Role of Social Globalization. J. Travel Res. 2021. [CrossRef]
• 55.    Gupta, R.; Gozgor, G.; Kaya, H.; Demir, E. Effects of geopolitical risks on trade flows: Evidence from the gravity model. Eurasian Econ. Rev. 2019, 9, 515-530. [CrossRef]
• 56.    Bilgin, M.H.; Gozgor, G.; Karabulut, G. How do geopolitical risks affect government investment? An empirical investigation. Def. Peace Econ. 2020, 31, 550-564. [CrossRef]
• 57.    Pan, W.F. Geopolitical Risk and R&D Investment. 2019. Available online: https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id= 3258111 (accessed on 12 December 2021).
• 58.    Sweidan, O.D. The geopolitical risk effect on the US renewable energy deployment. J. Clean. Prod. 2021, 293,126189. [CrossRef]
• 59.    Sweidan, O.D. Is the geopolitical risk an incentive or obstacle to renewable energy deployment? Evidence from a panel analysis. Renew. Energy 2021,178, 377-384. [CrossRef]
• 60.    Alsagr, N.; van Hemmen, S. The impact of financial development and geopolitical risk on renewable energy consumption: Evidence from emerging markets. Environ. Sci. Pollut. Res. 2021, 28, 25906-25919. [CrossRef] [PubMed]
• 61.    Rothkopf, D.J. Is a Green World a Safe World? Not Necessarily. A Guide to the Coming Green Geopolitical Crises, Foreign Policy, September/October 2009. Available online: https://foreignpolicy.com/2009/08/22/is-a-green-world-a-safer-world/ (accessed on 10 December 2021).
• 62.    Laird, F.N. Against transitions? Uncovering conflicts in changing energy systems. Sci. Cult. 2013,22,149-156. [CrossRef]
• 63.    Westphal, K.; Susanne, D. Global Energy Markets In Transition: Implications For Geopolitics, Economy And Environment, Global Trends 2015. Prospects for World Society. 2015. Available online: https://www.sef-bonn.org/en/publications/more-publications/global-trends-2015.html. (accessed on 10 December 2021).
• 64.    Paltsev, S. The complicated geopolitics of renewable energy. Bull. At. Sci. 2016, 72, 390-395. [CrossRef]
• 65.    O’Sullivan, M.; Overland, I.; Sandalow, D. The Geopolitics of Renewable Energy, vol. 1255; Center on Global Energy Policy Columbia University! SIPA: New York, NY, USA, 2017; p. 10025.
• 66.    Overland, I.; Bazilian, M.; Uulu, T.I.; Vakulchuk, R.; Westphal, K. The GeGaLo index: Geopolitical gains and losses after energy transition. Energy Strat. Rev. 2019,26,100406. [CrossRef]
• 67.    Yang, K.; Wei, Y.; Li, S.; He, J. Geopolitical risk and renewable energy stock markets: An insight from multiscale dynamic risk spillover. J. Clean. Prod. 2021,279,123429. [CrossRef]
• 68.    Kostyuk, V.; Makarov, A.; Tatyana, M. ^HepreTHKa u reono-nuTHKa (Energy and geopolitics). Energoacademy 2012,1, 46-59.
• 69.    Krewitt, W.; Nitsch, J.; Kristina, N. The importance of renewable energy and energy efficiency in various global energy scenarios). Forschen Fur Globale Markte Erneuerbarer Energien. In Proceedings of the Annual Meeting of the ForschungsVerbunds Erneuerbare Energien (FVEE) in Cooperation with the Agency for Renewable Energy (AEE), Umweltforum, Berlin, Germany, 24-25 November 2009; pp. 18-23.
• 70. Khatoon, A.; Verma, P.; Southernwood, J.; Massey, B.; Corcoran, P. Blockchain in energy efficiency: Potential applications and benefits. Energies 2019,12, 3317. [CrossRef]
• 71. Nânez Alonso, S.L.; Jorge-Vâzquez, J.; Echarte Fernândez, M.Â.; Reier Forradellas, R.F. Cryptocurrency mining from an economic and environmental perspective. Analysis of the most and least sustainable countries. Energies 2021,14, 4254. [CrossRef]

Sursa: Flouros, F.; Pistikou, V.; Plakandaras, V. Geopolitical Risk as a Determinant of Renewable Energy Investments. Energies 2022, 15, 1498. https://doi.org/10.3390/en15041498. Licența CC BY 4.0. Traducere și adaptare: Nicolae Sfetcu