Richard Sennett (n. 1 ianuarie 1943) este profesor de sociologie la London School of Economics și fost profesor universitar de științe umane la Universitatea din New York. În prezent este Senior Fellow al Centrului pentru Capitalism și Societate de la Universitatea Columbia. Sennett a studiat legăturile sociale din orașe și efectele vieții urbane asupra indivizilor din lumea modernă.
A fost membru al Centrului pentru Studii Avansate în Științe Comportamentale, al Academiei Americane de Arte și Științe și al Societății Regale de Literatură. Este directorul fondator al New York Institute for the Humanities.
În cartea sa, Coroziunea caracterului – Consecințe personale ale muncii în noul capitalism, Richard Sennett arată o imagine tulburătoare și sumbră a economiei actuale. Prezentând anecdote despre oamenii care lucrează în ceea ce el numește „Noua Economie”, trage concluzii despre consecințele personale ale muncii în noul capitalism. Oamenii, susține el, trebuie să facă față noilor concepte: flexibilitate, timp flexibil, muncă în echipă, destratificare și condiții de muncă în continuă schimbare, care aparent prezintă noi oportunități de împlinire pentru lucrători, dar, în realitate, creează noi forme de opresiune, în cele din urmă, care dezorientează indivizii și le subminează emoționalul și bunăstarea psihologică. Accentul pe conceptele menționate mai sus afectează caracterul exprimat prin loialitate și angajament și duce în final la declinul valorilor și al trăsăturilor personale care sunt de dorit în societate.
Sennett nu propune nicio soluție clară pentru această situație, dar evocă necesitatea ca oamenii să se bazeze pe comunități pentru a-și construi identitățile. Pe de altă parte, este convins că „Noua economie” nu poate dura și concluzionează că „un regim care nu oferă ființelor umane motive profunde pentru care să aibă grijă de alții nu-și poate păstra îndelung legitimitatea”.
Richard Sennett își exprimă ideea punând în paralel dovezi anecdotice despre oameni pe care i-a întâlnit cu argumente din teorii istorice, sociale și filozofice, de la Denis Diderot la Max Weber și Hans-Georg Gadamer.
Lasă un răspuns