Home » Articole » RO » Societate » Religie » Paşti » Sărbătorirea Paştelui de biserica ortodoxă

Sărbătorirea Paştelui de biserica ortodoxă

postat în: Paşti 0

PaskhakustodievSalutări de Paști, de Boris Kustodiev (1912)

Pastele este sărbătoarea cea mai importantă pentru Bisericile Ortodoxe Răsăriteană și Orientală.

Orice altă sărbătoare religioasă din calendarul ortodox, inclusiv Crăciunul, este mai puţin importantă faţă de celebrarea Învierii lui Iisus Hristos. Acest lucru se reflectă în bogate obiceiuri pascale în ţările cu majoritate creștin ortodoxă. Catolicii din Est au obiceiuri similare în calendarele lor, și multe dintre ritualurile liturgice sunt foarte asemănătoare.

Acest lucru nu ănseamnă că sărbătoarea Crăciunului și alte evenimente din calendarul liturgic creștin sunt ignorate. Dar toate aceste evenimente sunt privite ca preliminarii, necesare, și iluminate de punctul culminant al Învierii, în care tot ceea ce a fost înainte ajunge să se împlinească și să se realizeze. Ele strălucesc doar în lumina Învierii. Paştele este actul primar care îndeplinește scopul lucrării lui Hristos pe Pământ pentru a învinge moartea prin moarte și de a purifica și înălța umanitatea prin asumarea în mod voluntar și depășirea fragilităţii umane. Acest lucru este succint rezumat de troparul pascal, cântat în mod repetat în timpul Paștelui creștin până la Dupăprăznuirea de Paști , care este cu o zi înainte de Înălţare:

Χριστὸς ἀνέστη ἐκ νεκρῶν,
θανάτῳ θάνατον πατήσας,
καὶ τοῖς ἐν τοῖς μνήμασι
ζωὴν χαρισάμενος.

 

Hristos a înviat din morţi!
Cu moartea pe moarte călcând
Şi celor din mormânturi
Viaţă dăruindu-le.

Pregătirea pentru Paște începe cu sezonul Postului Mare. În plus față de post, milostenie, și rugăciune, creștinii ortodocși renunţă la toate divertismentele și activitățile lumești neesențiale, eliminându-le treptat până la Marea și Sfânta Vineri, ziua cea mai austeră a anului. În mod tradițional, în seara zilei de Marea şi Sfânta Sâmbătă, Miezonoptica este sărbătorită la scurt timp după orele 23:00.

Kurskaya_korennaya
Procesiunea de Paşte din regiunea Kursk, Rusia, pictura de Ilya Repin (1880-1883)

La finalizarea acesteia toate luminile din clădirea bisericii se sting, și toți așteaptă în întuneric și liniște pentru evenimentul de la miezul nopții. Apoi, o nouă flacără este aprinsă în altar, sau preotul aprinde lumânarea de la lampa care arde continuu acolo, după care aprinde lumânările diaconilor şi altor asistenți, care apoi merg să aprindă lumânările adunării (această practică își are originea în primirea Sfintei Lumini de la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim). Apoi, preotul și adunarea se deplasează într-o procesiune cu cruce, în jurul templului (bisericii), ținând lumânări aprinse, şi scandând:

Învierea Ta, Hristoase, îngerii o laudă în ceruri şi pe noi pe pământ ne învredniceşte, cu inimă curată să Te mărim.

Aceasta procesiune reface drumul Mironosiţelor la mormântul lui Isus “foarte devreme dimineața” (Luca 24:1). După înconjurarea bisericii o dată sau de trei ori, procesiunea se oprește în fața ușilor închise. În practica greacă preotul citește o selecție din Cartea Evangheliei (Marcu 16:1-8). Apoi, în toate tradițiile, preotul face semnul crucii cu cădelnița în fața ușilor închise (care reprezintă mormântul sigilat).

Crucession_Davidovo-Elizarovo_Guslitci_Moscow_reg_8504
Tradițională procesiune pascală cu crucea în timpul Săptămânii Luminate în Ortodoxă Rusă ritul vechi al Bisericii Ortodoxe Ruse.

Preitul și oamenii cântă troparul pascal, și toate clopotele și toaca bat. Apoi, toţi reintră în biserică și ăncepe imediat Utrenia pascală, urmată de Ceasurile Sfintelor Paști și apoi Sf. Liturghie pascală. Punctul culminant al liturghiei este Predica pascală a Sfântului Ioan Gură de Aur.

După Liturghie, preotul poate binecuvânta ouăle pascale și coșurile aduse de credincioși care conțin produse alimentare interzise în timpul Postul Mare. Imediat după Liturghie se obișnuiește ca adunarea să se adune la o masă, în princiu o cină Agape (deși la orele 02:00 dimineaţa sau mai târziu).

În Grecia, masa tradiţională este mageiritsa, o tocană consistentă din ficat de miel tocat și verdeţuri asezonate cu sos de ou și lămâie. În mod tradițional, ouăle de Paști, ouă fierte tari, vopsite în roșu aprins pentru a simboliza sângele vărsat al lui Hristos și promisiunea vieții veșnice, sunt ciocnite între prieteni pentru a celebra deschiderea Mormântul lui Hristos.

În dimineața următoare, Duminica Paștelui propriu-zis, nu există nicio Liturghie, deoarece Liturghia pentru acea zi a fost deja sărbătorită. În schimb, în după-amiaza zilei, se obişnuieşte în multe locuri să se sărbătorească “Vecernie Agape”. În acest serviciu, a devenit un obicei în ultimele secole pentru preot și membrii adunării să citească o parte din Evanghelia după Ioan 20:19-25 (în unele locuri citirea include versete 19:26 – 31), în cât mai multe limbi, deoarece în aşa fel se poate demonstra universalitatea Învierii.

Pentru restul săptămânii, cunoscută sub numele de “Săptămâna Luminată”, se renunţă la post, iar salutul obișnuit pascal este: “Hristos a înviat!“, la care răspunsul este: “Adevărat a înviat!” Acestw urări pot fi spuse în mai multe limbi diferite. Serviciile în timpul Săptămânii Luminate sunt aproape identice cu cele de Paște în sine, cu excepția faptului că ele nu au loc la miezul nopții, ci normal în timpul zilei. procesiunea cu cruce în timpul Săptămânii Luminate are loc fie după Utrenia pascală fie după Sf. Liturghie pascală.

Traducere şi adaptare din Wikipedia.

Carmen Filimon
carmen@und.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *