Mielul de Paşti (în ebraică: קרבן פסח „sacrificiul de Paşti”) cunoscut şi ca „Mielul Pascal”, este sacrificiul pe care Tora îl acceptă în perioada Paştelui, fiind mâncat în prima noapte a sărbătorii, după ce i s-au adăugat verdeţuri şi pască. Conform lui Tora, mielul a fost prima ofrandă din noaptea Exodului israeliţilor din Egipt.
Originea
Sângele acestui sacrificiu picat pe stâlpii uşilor israeliţilor a fost considerat un semn pentru îngerul morţii, în încercarea sa de a ucide pe primul născut dintre egipteni în acea noapte, pentru a trece mai departe de casele israeliţilor. Acesta este denumit în Mişna „sacrificiul Pascal egiptean” („Pesah Mizrayim”; Pes. ix. 5). El a fost instituit ulterior ca ritual (Ex. xii. 24-27), pentru a fi repetat anual pentru totdeauna. Acest aşa-numit „Pesah Dorot,” Pesah care să se succeadă din generaţie în generaţie (Pes. l.c.), diferă din multe puncte de vedere de Pesah Mizrayim. În perioada de dinainte de exil, Pesah era rareori sacrificat conform prescripţiilor legale (comp. II Chron. xxxv. 18). Conform lui Rashi, o singură dată în toţi cei patruzeci de ani de pribegie prin sălbăticiune, la un an după Exod, s-a făcut sacrificiul.
In vremea aceea a grait Domnul cu Moise in pustiul Sinai, in anul al doilea dupa iesirea din Egipt, in luna intai, si a zis: „Spune fiilor lui Israel sa faca Pastile la vremea randuita pentru ele: In ziua de paisprezece a lunii intai, spre seara, sa le faca la vremea lor, dupa legea lor si dupa regulile lor sa le savarsiti”.
– Numerii – A Patra Carte a lui Moise 9:1–3
În următorii 39 de ani nu a existat nicio ofrandă, conform lui Rashi, aşa cum ceruse Dumnezeu că el poate fi oferit numai după ce Copilul lui Israel a intrat în Ţara lui Israel. Practic, sacrificiul de Pesah a fost reluat numai după ce israeliţii au luat în posesiune terenul, şi apoi sacrificiul a fost făcut anual până în perioada când Templul lui Solomon şi Al Doilea Templu nu au mai funcţionat. În acest timp exista un ritual distinct pentru ofrandă, în plus faţă de regulile prescrise de Lege.
Traducere şi adaptare din Wikipedia de Nicolae Sfetcu sub licenţă gratuită GNU.
Lasă un răspuns