
(În modelul Rutherford Bohr simplificat al atomului de hidrogen, liniile Balmer rezultă dintr-un salt de electroni între al doilea nivel de energie cel mai apropiat de nucleu și acele niveluri mai îndepărtate. Aici este prezentată o emisie de fotoni. Tranziția 3→2 descrisă aici produce H-alfa, prima linie a seriei Balmer. Pentru hidrogen (Z = 1), această tranziție are ca rezultat un foton cu lungimea de undă de 656 nm (roșu). Credit: JabberWok/Wikipedia, licența CC BY-SA 3.0)
Seria Balmer, sau liniile Balmer în fizica atomică, este una dintr-un set de șase serii numite care descriu emisiile de linii spectrale ale atomului de hidrogen. Seria Balmer este calculată folosind formula Balmer, o ecuație empirică descoperită de Johann Balmer în 1885.
Spectrul vizibil al luminii de la hidrogen afișează patru lungimi de undă, 410 nm, 434 nm, 486 nm și 656 nm, care corespund emisiilor de fotoni de către electroni în stări excitate care trec la nivelul cuantic descris de numărul cuantic principal n egal cu 2. Există mai multe linii Balmer ultraviolete proeminente cu lungimi de undă mai scurte de 400 nm. Numărul acestor linii este un continuum infinit, deoarece se apropie de limita de 364,5 nm în ultraviolet.
(Include texte traduse și adaptate din Wikipedia de Nicolae Sfetcu)
Lasă un răspuns