O echipă de cercetători de la Institut National de la Recherche Scientifique (INRS) Franța, Institute of Applied Physics of the Russian Academy of Sciences, și Gérard Mourou de la Ecole Polytechnique Franța (premiul Nobel în fizică în 2018), au folosit o tehnică inovatoare pentru creșterea intensității laserelor.
Tehnica se bazează pe pe compresia impulsurilor de lumină pentru a crește intensitatea, ceea ce i-ar conduce la un studiu încă neexplorat al fenomenelor din electrodinamica cuantică. „Un fascicul laser este trimis printr-o placă de sticlă extrem de subțire și perfect omogenă. Comportamentul particular al undei din interiorul acestui mediu solid lărgește spectrul și permite un impuls mai scurt atunci când este reprimit la ieșirea plăcii… Am fi printre primii din lume care au atins acest nivel de putere cu un laser care are impulsuri atât de scurte”, explică Jean- Claude Kieffer de la INRS. „Dacă realizăm impulsuri foarte scurte, intrăm în clase de probleme relativiste. Aceasta este o direcție extrem de interesantă, care are potențialul de a duce comunitatea științifică spre noi orizonturi”.
Lucrarea a fost publicată online pe 15 iunie 2020 în revista Applied Physics Letters.
Între timp, conform unui interviu cu Dragoș Ciuparu, Secretar de Stat la Ministerul Educaţiei şi Cercetării responsabil cu activitatea de cercetare ştiinţifică, România a fost exlusă din faza a doua a proiectului european cunoscut la noi ca ”Laserul de la Măgurele” – un incident nedorit, favorizat și de unele probleme de comunicare și lipsă de implicare la nivel politic.
Proiectul Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), cunoscut popular sub numele de ”Laserul de la Măgurele”, face parte din Extreme Light Infrastructure (ELI), un proiect european ESFRI (European Strategy Forum on Research Infrastructures).
”Să spunem că a lipsit componenta diplomatică din melanjul de competențe necesar implementării unui proiect de o asemenea anvergură. (…) Este inutil să căutăm vinovați și este o utilizare mult mai bună a energiei noastre să găsim soluții la această problemă(…) Am făcut demersuri diplomatice și vom continua astfel de demersuri în încercarea de revenire la procesul de negociere”, afirmă Dragoș Ciuparu într-un interviu acordat pentru SpotMedia.ro.
După aproape 8 ani de la demararea efectivă a proiectului, cerecetărotii români au aflat că Ungaria și Cehia au depus la Bruxelles, fără România, proiectul formării unui Consorțiu European de Infrastructură de Cercetare (ERIC), faza a doua a proiectului inițial. În fapt se afirmă că au fost mai multe scrisori din partea Comisiei Europene la care autoritățile române nu au răspuns.
”O astfel de acțiune este nedreaptă, netransparentă și nu reflectă scopul și spiritul ELI-DC și al colaborării între cele trei state pentru a implementa împreună proiectul ELI. Aplicarea pentru Faza a doua fără ELI-NP este în primul rând complet nejustificată, atât legal, cât și etic și afectează puternic interesele României”, se afirmă într-un comunicat semnat de ELI-NP.
Lumina – Optica fenomenologică
Descoperă lumea fascinantă a fenomenelor optice!
Fizica fenomenologică – Compendiu – Volumul 2
Descoperă universul fizicii printr-o perspectivă fenomenologică captivantă!
Fizica fenomenologică – Compendiu – Volumul 1
O explorare cuprinzătoare a fizicii, combinând perspective teoretice cu fenomene din lumea reală.
Lasă un răspuns