Când faceți cercetare pentru un eseu, atitudinea și rezistența dvs. sunt cheia succesului. Dacă lăsați oricare dintre aceste probleme să scape de sub control, proiectul poate eșua. Înainte de a începe ceea ce este în esență o relație de o lună cu un subiect, ar trebui să alegeți ceva care vă interesează, ceva despre care aveți deja o părere. Chiar și atunci când este vorba despre un subiect de care vă pasă profund, cercetarea este adesea plictisitoare și necesită rezistență. Presupuneți de la început că proiectul va fi consumator de timp și uneori epuizant, așa că asigurați-vă că alocați timpul și energia necesare pentru a-l finaliza.
Dacă vă simțiți puternic în legătură cu un subiect, s-ar putea să vi se pară o provocare să vă mențineți atitudinea sub control și să vă citiți sursele cu o minte deschisă. Este esențial să nu lăsați opiniile personale să conducă informațiile pe care alegeți să le includeți. Încercați să creați o lucrare bine rotunjită. Dacă toate sursele pe care le găsiți par să fie de acord cu punctele dvs. de vedere, căutați în mod activ un alt punct de vedere pentru a vă consolida lucrarea. Sau luați în considerare schimbarea totală a drumului, deoarece dacă într-adevăr nu există o serie de surse acolo, probabil că nu lucrați cu un subiect care să poată fu=i argumentat. (Consultați articolul „Testarea unei teze” pentru mai multe despre cum să testați o teză sau un subiect pentru a afla dacă este argumentabilă.)
Împreună cu menținerea unei minți deschise (atitudine) și respectarea unui program (rezistență), ar trebui, desigur, să citiți critic, folosind unele din liniile directoare discutate în articolele anterioare din Capitolul 2 „Cum să devii un cititor critic”. Cu alte cuvinte, ar trebui să evaluați argumentele și ipotezele pe care autorii le fac și, atunci când este cazul, să prezentați evaluările dumneavoastră în lucrare. Puteți include informații părtinitoare dacă alegeți, dar asigurați-vă că notificați părtinirea. Această mișcare ar putea fi potrivită într-un eseu persuasiv dacă nu sunteți de acord cu o sursă cu care nu sunteți de acord. Dar aveți grijă să nu vă mulțumiți cu o țintă prea ușoară într-un astfel de eseu. Nu alegeți o voce marginală în tabăra adversă atunci când există un argument mai rezonabil care trebuie tratat în mod corect. Dacă o sursă este pur și simplu prea părtinitoare pentru a fi utilă chiar și ca argument opus, atunci puteți alege să nu o includeți ca parte a eseului dvs. Principiul dvs. de bază de selecție pentru o sursă, indiferent dacă sunteți de acord cu aceasta ca o chestiune de opinie, ar trebui să se bazeze pe dacă credeți că informațiile includ ipoteze solide, dovezi semnificative și concluzii logice.
De asemenea, trebuie să puneți întrebări productive pe tot parcursul procesului, folosind unele dintre liniile directoare din Capitolul 1 „A scrie pentru a gândi și a scrie pentru a învăța”. Dacă scrieți pe un subiect despre care aveți deja o poziție foarte clară, luați în considerare dacă există un teren comun pe care îl împărtășiți cu oponenții dvs. ideologici care ar putea duce la o utilizare mai productivă a timpului dvs. și al lor. În general, eseurile persuasive sunt mai eficiente dacă rezolvă, de asemenea, probleme, în loc să evidențieze doar o poziție inflexibilă bazată pe un set de bază de presupuneri inflexibile. Nu că nu ar trebui să scrieți, de exemplu, despre avort sau pedeapsa capitală, dacă aceste probleme înseamnă ceva pentru dvs. Doar că nu vreți să mergeți pe aceeași cale care a fost urmată de milioane de studenți care au venit înaintea dvs. Deci, cum puneți întrebări noi despre subiecte clasice? Adesea, revenind la cauzele efectelor pe care oamenii se ceartă de obicei, sau pur și simplu prin angajamentul de a raporta faptele în profunzime.
Întrebare veche despre subiectul clasic | Întrebări noi despre subiectul clasic |
---|---|
Este avortul acceptabil în orice circumstanțe? |
|
Este pedeapsa capitală acceptabilă în orice circumstanțe? |
|
Este cenzura acceptabilă în orice circumstanțe? |
|
Concluzii
- Atitudinea și rezistența sunt probleme cheie atunci când scrieți o lucrare de cercetare.
- Problemele de atitudine includ menținerea unei minți deschise, citirea critică și gestionarea informațiilor părtinitoare.
- Problemele de rezistență includ acordarea de timp și energie necesare și citirea cu atenție a tuturor surselor relevante.
- Procesele bune de cercetare necesită, de asemenea, capacitatea de a citi în mod critic și de a pune întrebări productive, două dintre obiceiurile de compunere ale minții evidențiate în articolele anterioare.
Sursa: Writers’ Handbook, sub licență CC BY-NC-SA 3.0. Traducere și adaptare de Nicolae Sfetcu
Lasă un răspuns