Sistemele de organizare a cunoștințelor (KOS) și scara semantică

Există multe feluri de sisteme de organizare a cunoștințelor (Knowledge Organization Systems, KOS) (cf., [43]). Aici, ne ocupăm doar de trei tipuri: sisteme de clasificare, tezaure și ontologii. Este ipoteza că KOS poate fi clasificat în funcție de scara semantică (Figura 1) și că acest model este cea mai importantă caracteristică prin care se disting tipurile de KOS. Singurul nostru scop în descrierea acestor trei tipuri este de a face această ipoteză clară pentru cititor.

(Scara semantică: creșterea bogăției semantice în tipuri de sisteme de organizare a cunoștințelor (după [44]).)

Sisteme de clasificare

Organizarea cunoștințelor se referă în primul rând la sistemele de clasificare bibliografică, care sunt sisteme de clasificare a documentelor și reprezentărilor documentelor. Documentele sunt, totuși, despre lucruri din lume, de exemplu, despre animale, corpuri cerești, instrumente muzicale etc. și, prin urmare, clasificările bibliografice reflectă într-o măsură înaltă clasificări ale lucrurilor din lume. Putem numi astfel de sisteme „clasificări științifice” pentru a le distinge de clasificările bibliografice, dar „clasificări științifice” în acest sens includ clasificări făcute de savanți (de exemplu, instrumente muzicale sau genuri literare) și „clasificări folclorice” (de exemplu, genuri de muzică populară). „Clasificarea științifică” este folosită aici ca un concept generic pentru toate tipurile de clasificări pe care se pot baza clasificările bibliografice. Deci, o clasificare bibliografică, cum ar fi Clasificarea Decimală Dewey, se bazează pe modul în care, de exemplu, plantele și animalele au fost clasificate de către zoologi (deși sistemele de clasificare a bibliotecii în special sunt adesea foarte conservatoare în actualizare și, din păcate, adesea reflectează cunoștințe învechite, cf., [45]) (pp. 469-470) Aici ne bazăm pe ipoteza că, pentru a îndeplini funcții importante pentru colectarea informațiilor, KOS trebuie să fie preocupat de cunoștințe actualizate și de încredere, mai degrabă decât de cunoștințe învechite sau problematice.

Figura de mai jos prezintă un exemplu de sistem de clasificare. Intenția acestui exemplu de clasificare este de a ilustra două puncte: primul punct este că tipul dominant de relație în clasificări este relația generică (sau relație „este un”); o pasăre este o vertebrată, iar o vertebrată este un animal (deși se pot folosi și alte relații ierahice). Al doilea punct este că numele claselor sunt, de asemenea, concepte: „păsări”, „vertebrate” și „animale” sunt clase, și de asemenea concepte. Prin urmare, putem spune că un sistem de clasificare organizează conceptele (a treia afirmație nu este în general acceptată; totuși, purtătorul de cuvânt principal al celor puțini că KOS nu renunță la concept este Barry Smith). În cele din urmă, „animal”, „vertebrat” și „pasăre” sunt de asemenea cuvinte (sau termeni sau simboluri) și concepte având expresiile verbale onsiderate a fi lexicalizate. KOS adesea, de exemplu, enumeră sinonime, care sunt relații între cuvinte și nu între concepte. Astfel, clasificările sau KOS afișează, de asemenea, relații lexicale între cuvinte (sau, mai larg, între semne, deoarece pot fi utilizate și alte tipuri de notații). Acest lucru este important deoarece o funcție principală a multor KOS este de a servi ca vocabulare controlate.

(Un exemplu de sistem de clasificare.)

Note

43) Mazzocchi, F. Knowledge organization system (KOS). Knowl. Organ. 2018, 45, 54-78.

44) Olensky, M. Semantic Interoperability in Europeana: An Examination of CIDOC CRM in Digital Cultural Heritage Documentation. Bull. IEEE Tech. Comm. Digit. Libr. 2010, 6. Disponibil online: https://web.archive.org/web/20130620181231/https://www.ieee-tcdl.org/Bulletin/v6n2/Olensky/olensky.html (accessed on 17 March 2021).

45) Blake, J. Some Issues in the Classification of Zoology. Knowl. Organ. 2011, 38, 463-472.

Sursa: Hjørland, B. Information Retrieval and Knowledge Organization: A Perspective from the Philosophy of Science. Information 2021, 12, 135. https://doi.org/10.3390/info12030135, sub licența CC BY 4.0. Traducere și adaptare: Nicolae Sfetcu