Sociologia militară

Sociologia militară este un subdomeniu în cadrul sociologiei. Corespunde îndeaproape cu chemarea lui C. Wright Mills de a conecta lumea individuală la structuri sociale mai largi.[1][2] Sociologia militară urmărește studiul sistematic al armatei ca grup social, mai degrabă decât ca organizație militară. Această subdisciplină înalt specializată examinează probleme legate de personalul de serviciu ca grup distinct cu acțiune colectivă forțată bazată pe interese comune legate de supraviețuirea în vocație și luptă, cu scopuri și valori mai definite și mai înguste decât în cadrul societății civile. Sociologia militară se referă și la relațiile și interacțiunile civilo-militare dintre alte grupuri sau agenții guvernamentale.

(Un autobuz arde ăn invazia Rusiei în Ucraina pe 24 februarie 2022, pe un drum de la Harkov la Kiev. (Yan Boechat/VOA))

Teorie și metodologie

Sociologia militară reflectă diversitatea metodelor folosite de sociologia însăși. Acestea includ analiza la scară largă a datelor, observarea participanților, analiza rețelelor sociale, cercetarea prin sondaj, istoricul comparativ, studiile de caz etc.[3][4] Metodele sociologiei militare includ, de asemenea, perspective și argumente filozofice.[5]

Sociologia militară contemporană

Sociologia militară contemporană este în primul rând rezultatul celui de-al Doilea Război Mondial și al Războiului Rece. Aceste evenimente au inițiat studiul sistematic al sociologiei militare, deși este de înțeles că relația dintre armată și societate ar fi anterioară acestor evenimente. Dezmembrarea Uniunii Sovietice, trauma atacului terorist din 11 septembrie 2001 și războaiele ulterioare din Afganistan și Irak au afectat, de asemenea, dramatic domeniul sociologiei militare[6]. Există numeroase subiecte în sociologia militară și este important de menționat că domeniul de aplicare al acesteia nu se limitează exclusiv la instituția militară în sine sau la membrii acesteia. Mai degrabă, sociologia militară cuprinde domenii precum relațiile civilo-militare și relația dintre armată și alte grupuri militare sau agenții guvernamentale. Alte subiecte din sociologia militară includ:

ipotezele dominante susținute de cei din armată,
modificări ale dorinței militarilor de a lupta,
sindicalizare militară,
militar postmodern[7][8]
profesionalism militar,
tranziția veteranilor la viața civilă [9]
utilizarea sporită a femeilor,
complexul militar industrial-academic,
dependența armatei de cercetare și
structura instituțională și organizatorică a armatei.[10]

Referințe

Crabb, Tyler and Segal, David. 2015. „Military Sociology” in Encyclopedia of Public Administration and Public Policy, Third Edition, Taylor and Francis. pp. 2133-2138. DOI: 10.1081/E-EPAP3-120053116
Mills, C.W. The Sociological Imagination; Oxford University Press: New York, 1959
Crabb, Tyler and Segal, David. 2015. „Military Sociology” in Encyclopedia of Public Administration and Public Policy, Third Edition, Taylor and Francis. pp. 2133. DOI: 10.1081/E-EPAP3-120053116
J. Soeters, P. Shields, & S. Rietjens (Eds.), Routledge handbook of research methods in military studies (pp. 238–248). London: Routledge ISBN 978-0739168257
Shields P.M. (2020) Dynamic Intersection of Military and Society. In: Sookermany A. (eds) Handbook of Military Sciences. p. 13 Springer, Cham doi:10.1007/978-3-030-02866-4_31-1
Shields P.M. (2020) Dynamic Intersection of Military and Society. In: Sookermany A. (eds) Handbook of Military Sciences. p. 4, Springer, Cham. doi:10.1007/978-3-030-02866-4_31-1
Moskos, C. C., Williams, J. A., & Segal, D. R. (Eds.). (2000). The postmodern military: Armed forces after the cold war. Oxford: Oxford University Press.
Sookermany, A. M. (2015). Defense and Military Policy: Postmodern Perspectives. In Melvin Dubnick & D. Bearfield (Eds.), Encyclopedia of Public Administration and Public Policy (3rd ed., Vol. 2, pp. 859-867). New York: Taylor and Francis doi:10.1081/E-EPAP3-120052758
Shields P.M. (2020) Dynamic Intersection of Military and Society. In: Sookermany A. (eds) Handbook of Military Sciences. Springer, Cham doi:10.1007/978-3-030-02866-4_31-1
Siebold, Guy (2001). „Core Issues and Theory in Military Sociology”. Journal of Political and Military Sociology. Retrieved 14 July 2008.