Sursa: W. Steffen, J. Rockström, K. Richardson, T.M. Lenton, C. Folke, D. Liverman, C.P. Summerhayes, A.D. Barnosky, S.E. Cornell, M. Crucifix, J.F. Donges, I. Fetzer, S.J. Lade, M. Scheffer, R. Winkelmann, & H.J. Schellnhuber, Trajectories of the Earth System in … Citeşte mai mult
Sursa: H.J. Schellnhuber, Global warming: Stop worrying, start panicking?, Proc. Natl. Acad. Sci. U.S.A. 105 (38) 14239-14240, https://doi.org/10.1073/pnas.0807331105 (2008). (Rezumat) Articolul „Global warming: Stop worrying, start panicking?”, semnat de Hans Joachim Schellnhuber, analizează gravitatea schimbărilor climatice și discută dacă încălzirea globală antropogenă a ajuns … Citeşte mai mult
Sursa: Foust, C. R., & O’Shannon Murphy, W. (2009). Revealing and Reframing Apocalyptic Tragedy in Global Warming Discourse. Environmental Communication, 3(2), 151–167. https://doi.org/10.1080/17524030902916624 (Rezumat) Articolul analizează modul în care presa americană a prezentat încălzirea globală prin intermediul unui cadru retoric apocaliptic … Citeşte mai mult
Sursa: J David Tàbara, Niki Frantzeskaki, Katharina Hölscher, Simona Pedde, Kasper Kok, Francesco Lamperti, Jens H Christensen, Jill Jäger, Pam Berry, Positive tipping points in a rapidly warming world, Current Opinion in Environmental Sustainability, Volume 31, 2018, Pages 120-129, ISSN … Citeşte mai mult
Sursa: Lemoine, Derek; Traeger, Christian P. (2011. Ambiguous tipping points, în Journal of Economic Behavior & Organization, Volume 132, Part B, December 2016, Pages 5-18, https://doi.org/10.1016/j.jebo.2016.03.009 (Rezumat) Articolul „Ambiguous Tipping Points”, de Derek Lemoine și Christian P. Traeger, analizează cum … Citeşte mai mult
Surtsa: Klimenko, V.V., Klimenko, A.V., Mikushina, O.V. et al. To avoid global warming by 2°C—mission impossible. Therm. Eng. 63, 605–610 (2016). https://doi.org/10.1134/S0040601516090020 (Rezumat) Articolul „To Avoid Global Warming by 2°C—Mission Impossible”, publicat în Thermal Engineering în 2016 de V. V. Klimenko, A. V. … Citeşte mai mult
Acțiunile prin care persoanele pot contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, pot fi fie prin schimbări directe ale stilului de viață, fie prin implicare socială și politică. Ideea centrală este că alegerile individuale — alimentația, transportul, … Citeşte mai mult
Sursa: David L. Kidder and Thomas R. Worsley (2012). ”A human-induced hothouse climate?”, GSA Today, Volume 22 Issue 2, https://www.geosociety.org/gsa-today/february-2012/a-humaninduced-hothouse-climate (Rezumat) Articolul lui David L. Kidder și Thomas R. Worsley discută posibilitatea ca activitatea umană, prin arderea combustibililor fosili, … Citeşte mai mult
Sursa: Benton T, Fairweather D, Graves A, Harris J, Jones A, Lenton T, Norman R, O’Riordan T, Pope E & Tiffin R (2017) Environmental tipping points and food system dynamics: Main report. Global Food Security. http://www.foodsecurity.ac.uk/assets/pdfs/environmental-tipping-points-report.pdf (Rezumat) Raportul analizează … Citeşte mai mult
Sursa: Eaton E. Approaches to energy transitions: Carbon pricing, managed decline, and/or green new deal? Geography Compass. 2021;15:e12554. https://doi.org/10.1111/gec3.12554 (Rezumat) Articolul lui Emily Eaton, „Approaches to energy transitions: Carbon pricing, managed decline, and/or green new deal?”, analizează trei mari … Citeşte mai mult
O stare climatică apropiată de un punct de basculare va avea un răspuns liniar degenerat la perturbații, care poate fi asociat cu valori extreme ale sensibilității climatice de echilibru (ECS). Sensibilitatea climatică la echilibru (ECS) este utilizată pe scară largă … Citeşte mai mult
Identificăm cinci puncte sociale negative despre care unele dovezi existente sugerează că ar putea fi declanșate de destabilizarea sistemului Pământului (vezi Figura 1). Partea sau subsistemul unui sistem mai mare care poate trece de un punct de basculare este denumit … Citeşte mai mult
