Tehnici analitice structurate pentru analiza informațiilor și concepte cheie
Cartea lui Richards Heuer, Structured Analytic Techniques for Intelligence Analysis, publicată în 2010 (ediția a doua în 2015), co-autor cu Randy H. Pherson, oferă o taxonomie cuprinzătoare a tehnicilor analitice structurate (”Structured analytic techniques” – SAT), incluse în opt categorii: descompunere și vizualizare, generare de idei, scenarii și indicatori, generarea și testarea ipotezelor, cauza și efectul, analiza provocărilor, gestionarea conflictelor și suportul decizional. Cartea detaliază 50 de tehnici (55 în cea de-a doua ediție) în procese pas cu pas care contextualizează fiecare tehnică pentru utilizare în cadrul comunității de informații și comunității de afaceri. Cartea depășește simpla clasificare a diferitelor tehnici, accentuând faptul că SAT sunt procese care favorizează colaborarea eficientă între analiști.
Tehnici analitice structurate ca procese
Având în vedere nevoia din ce în ce mai mare de colaborare a analiștilor interagenții, Heuer și Pherson pledează pentru SAT ca „activatori” ai produselor colective și interdisciplinare de informații. Cartea este un răspuns la problemele care apar în situații de colaborare în grupuri mici, cum ar fi gândirea de grup, polarizarea grupului și consensul prematur. Perspectiva anterioară a lui Heuer în ceea ce privește dinamica echipei pledează pentru utilizarea tehnicilor analitice, cum ar fi Tehnica Grupului Nominal și Starbursting, pentru generarea de idei și piețe de predicție pentru agregarea opiniilor ca răspuns la problemele identificate. Cartea propune SAT nu numai ca un mijloc de ghidare a colectării și analizei, ci și un mijloc de ghidare a interacțiunii de grup.
Psihologia analizei de informații și concepte cheie
Lucrarea seminală a lui Heuer, Psychology of Intelligence Analysis, detaliază cele trei puncte fundamentale ale sale. În primul rând, mințile umane sunt echipate prost („slab conectate”) pentru a face față atât incertitudinii inerente, cât și induse. În al doilea rând, cunoașterea crescută a prejudecăților noastre inerente tinde să fie de mic ajutor analistului. Și, în sfârșit, instrumentele și tehnicile care aplică niveluri mai ridicate de gândire critică pot îmbunătăți substanțial analiza asupra problemelor complexe.
Modele mentale și percepții
Modelele mentale, sau seturile mentale, sunt în esență ecranele sau lentilele prin care oamenii percep informațiile. Chiar dacă fiecare analist vede aceeași informație, aceasta este interpretată diferit datorită unei varietăți de factori (experiența trecută, educație și valori culturale, pentru a numi doar câțiva). În esență, percepțiile cuiva sunt influențate de o varietate de factori care nu sunt complet controlați de analist. Heuer vede modelele mentale ca fiind potențial bune și rele pentru analist. În ceea ce privește partea pozitivă, ei tind să simplifice informațiile în sensul înțelegerii, dar, de asemenea, întunecă claritatea autentică a interpretării.
Prin urmare, din moment ce toți oamenii observă aceleași informații cu părtiniri inerente și diferite, Heuer consideră că un sistem de analiză eficient are nevoie de câteva garanții. Ar trebui: să încurajeze produsele care să prezinte clar presupunerile lor și lanțurile de inferențe; și ar trebui să sublinieze procedurile care expun puncte de vedere alternative. Ceea ce se solicită analiștilor este „un angajament de a provoca, perfecționa și provoca din nou propriile modele mentale de lucru.” Aceasta este o componentă cheie a analizei ipotezelor concurente; prin delimitarea tuturor ipotezelor disponibile și respingerea celor mai puțin probabile, ipoteza cea mai probabilă devine mai clară.
Recomandări
Heuer oferă mai multe recomandări comunității de informații pentru îmbunătățirea analizei informațiilor și evitarea capcanelor constante. În primul rând, un mediu care nu numai că promovează, dar și răsplătește gândirea critică, este esențial. Eșecul de a provoca prima ipoteză posibilă doar pentru că sună logic este inacceptabil. În al doilea rând, Heuer sugerează că agențiile extind finanțarea pentru cercetarea cu privire la rolul pe care procesele cognitive îl joacă în luarea deciziilor. Cu atât de multe probleme în calea succesului judecăților analitice, se poate raționa că agențiile de informații trebuie să fie la curent cu noile descoperiri în acest domeniu. În al treilea rând, agențiile ar trebui să promoveze dezvoltarea continuă a noilor instrumente de evaluare a informațiilor.
Analiza ipotezelor concurente
„Analiza ipotezelor concurente [Analysis of competing hypotheses] (ACH) este un proces analitic care identifică un set complet de ipoteze alternative, evaluează sistematic date care sunt consecvente și inconsistente cu fiecare ipoteză, și respinge ipotezele care conțin prea multe date inconsistente.” ACH este un proces de opt etape pentru a îmbunătăți analiza:
- Identificați toate ipotezele posibile
- Faceți o listă cu dovezi și argumente semnificative
- Pregătiți o matrice pentru a analiza „diagnosticul” dovezilor
- Schițați concluziile preliminare
- Rafinați matricea
- Comparați concluziile personale despre probabilitatea relativă a fiecărei ipoteze cu scorurile de incoerență
- Raportați concluziile
- Identificați indicatorii
Heuer a dezvoltat inițial ACH pentru a fi inclus ca element de bază într-un curs de analiză a dezinformărilor interagenții în timpul administrației Reagan, în 1984, concentrat pe dezinformarea sovietică în ceea ce privește tranzacțiile privind armele. Centrul de cercetare Palo Alto (PARC) în colaborare cu Heuer a dezvoltat software-ul PARC ACH 2.0.5 pentru utilizare în cadrul comunității de informații în 2005.
Lasă un răspuns