Transportul de suprafață în București este administrat de către Regia Autonomă de Transport București (RATB), și constă dintr-o rețea extinsă de autobuze, troleibuze, tramvaie și metroul ușor (care este, de fapt, o un transport feroviar mai uşor). Rețeaua RATB este una dintre cele mai dense din Europa, și a patra de pe continent, cu circa 1,7 milioane de pasageri zilnic, cu 121 linii de autobuz, 21 linii de tramvai, 3 linii feroviare ușoare și 19 linii de troleibuz. Cu toate acestea, liniile de transport nu sunt extrem de aglomerate.
RATB este o modalitate rezonabilă şi foarte eficientă de transport în Bucuresti. Sistemul de transport este într-o perioadă de reînnoire, prin introducerea unui nou serviciu feroviar uşor, tramvaie, precum și autobuze și troleibuze cu accesibilitate mai bună.
Autobuze
Cu o lungime totală de traseu de 1,374 km, rețeaua de autobuze RATB este cea mai densă din toate tipurile de transport din Bucuresti. Reclamele RATB spun că nu se poate face mai mult de cinci minute pe jos de la oricare stație de autobuz la alta. Momentan există 121 linii de autobuz, cele mai multe operează în municipiul București. Cu toate acestea există, de asemenea, câteva linii de autobuz care oferă servicii la orașele și satele din vecinătate, în județul Ilfov, și ale căror locuitori de obicei, fac naveta la București pentru muncă. La mijlocul anului 2005 liniile care legau orașul de zona periferică au fost autorizate pentru furnizori de transport independenți, dar la începutul anului 2006 au fost plasate din nou sub controlul RATB, datorită foarte multor plângeri ale clientilor legate de operatorii privați.
Troleibuze
Troleibuzele suplimentează autobuzeţe pe rețeaua de transport RATB, cu 19 linii de troleibuz (în principal pe rute aglomerate). În anii 1990, flota a fost înnoită cu troleibuze moderne, în culori albastru deschis și galben. În București există doua reţele distincte, neconectate între ele , rețeaua principală (care cuprinde principalele două linii Est-Vest, precum și un pinten în partea de nord a orașului) și o rețea feroviară relativ mică în partea de Sud în Berceni. Fiecare dintre cele două rețele au propriile lor depozite, separate de troleibuz (inclusiv flote separate) și nu sunt conectate în nici un fel. Rețeaua de troleibuze este în curs de reparaţii şi extindereavând ca obiectiv şi unirea celor două rețele. În 2008, un o nouă reţea de cabluri aeriene au fost montate între Piața Unirii – Calea Vitan – Piața Sudului, care va fi extinsă în viitor spre Piața Rosetti, reducând decalajul existent.
Tramvaiele și metroul ușor
RATB operează un sistem complex de tramvaie. Pe lângă cele 21 linii de tramvai , în prezent există trei linii feroviare uşoare (așa-numitul metrou uşor), numerotate 32, 35 și 41, toate rulând în partea de vest a oraşului. Metroul uşor utilizează tramvaie modernizate și, de asemenea, rulează pe coridoare separate, desemnate pentru a scade timpii de deplasare. Cele mai multe dintre infrastructurile de tramvai din Bucuresti au fost fie revizuite sau complet modernizate în ultimii 5 ani, sau sunt în curs de revizii. Metroul uşor este de așteptat să fie extins prin modernizarea liniilor de tramvai existente la statutul de metrou ușor.
Cele mai multe linii de tramvai operate de RATB sunt fabricate pe plan intern de RATB şi filiala lor URAC Bucureşti (filiala se ocupă, de asemenea, de reparatii de tramvaie și este responsabilă cu eliminarea vehiculelor care sunt casate). În prezent, URAC produce trei modele pentru RATB – două din trei segmente, partial cu podea joasă, modele accesibile pentru scaune cu rotile, precum și un model mai vechi cu două segmente, fără scaun cu rotile accesibil (Bucur 1).
Ruta 41 este în prezent singurul traseu care este accesibil pentru scaune cu rotile.
Autoturismele private
La sfârșitul anului 2008, în București existau 1.240.000 de vehicule, dintre care 985.000 erau autoturisme particulare, cescînd cu 150.000 de vehicule faţă de 2007, respectiv o creştere de 13,76% într-un an.
Cu atât de multe mașini și o densitate a populației foarte mare (cu 50% mai mare decât în Tokyo și de 4 ori mai mare decat la Roma, de exemplu), parcarea este o problemă în București.
Drumuri
Rețeaua rutieră municipală a orașului este centrată în jurul unei serii de bulevarde de mare capacitate (6 – 10 benzi) care, în general radiază de la centrul orașului spre periferie, și sunt aranjate în axe geografice (în principal nord-sud, est-vest și nord-vest -sud-est). Bulevardele principale, și deci cele mai aglomerate, sunt Calea Victoriei, Bulevardul Unirii si Bulevardul Mihai Bravu, care este cel mai lung din București și formează un fel de semicerc în jurul zoeni nord-est a vechiului sector. Orasul are de asemenea două șosele de centură, una internă (Mihai Bravu este o parte din ea) și una externă, care sunt utilizate în principal pentru masinile care ocolesc orașul, precum și de camioane, care nu sunt permise în centrul orașului. În afara principalelor drumuri, orașul are, de asemenea, o serie de drumuri secundare, care leagă principalele bulevarde. În centrul istoric al orașului, în special zona Lipscani, multe străzi sunt pietruite și sunt clasificate ca zone pietonale.
Drumurile orașului sunt de obicei foarte aglomerate în timpul orelor de vârf, datorită creșterii numărului de autoturisme în ultimii ani. În fiecare zi, există mai mult de un milion de vehicule care călătoresc în oraș. Acest lucru a dus la deteriorarea stratului superior al asfaltului pe multe drumuri în București, în special pe drumurile secundare, care sunt acum la fel de utilizate, aceasta fiind una dintre principalele probleme de infrastructură ale Bucureștiului.
Bucurestiul este una din principalele joncțiuni ale rețelei de drumuri naționale din România, care leagă orașul cu toate marile orașe ale României, precum și cu țările învecinate, cum ar fi Ungaria, Bulgaria și Ucraina. România are două autostrăzi în prezent în exploatare, A1 și A2, care leagă capitala cu porturile țării și statiunile de pe litoral de la Marea Neagra.
Traducere din Wikipedia
Lasă un răspuns