Home » Articole » Articole » Societate » Crize » Violențe politice, revolte, și conflicte armate între țări, determinate de politicile climatice

Violențe politice, revolte, și conflicte armate între țări, determinate de politicile climatice

postat în: Crize, Armata, Societate 0

În ultimul deceniu, un număr mare și tot mai mare de lucrări au evaluat posibilele legături dintre diferitele forme de schimbări climatice, în principal pe termen scurt, și diferitele tipuri de conflict și violență (Ide, 2017; Koubi, 2019; von Uexkull & Buhaug, 2021). În eforturile de a evita aceste și alte riscuri legate de climă, Acordul de la Paris a consacrat dezirabilitatea limitării încălzirii la sub 2°C peste nivelurile preindustriale, cu obiectivul unei ținte de temperatură medie de 1,5°C la sfârșitul secolului. Evaluată în raportul special ulterior al Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) privind 1,5°C (SR15), ținta mai strictă de temperatură medie de 1,5°C la sfârșitul secolului are un impact semnificativ și benefic asupra sistemului climatic (Rogelj și colab. ., 2018). În prezent, se înțelege că acest obiectiv necesită emisii nete zero până la mijlocul secolului. Atingerea acestui obiectiv va necesita intervenții substanțiale care depășesc ceea ce a fost deja angajat (Brown și colab., 2019; Schleussner și colab., 2016). În măsura în care unele dintre aceste acțiuni climatice pot interacționa cu și pot afecta negativ diferite aspecte ale securității și bunăstării umane (Campagnolo & Davide, 2019; Jakob & Steckel, 2014; Masson-Delmotte et al., 2018), există o necesitatea critică de a evalua modul în care modelele conflictelor armate pot fi influențate de politica climatică care este în concordanță cu un obiectiv de 1,5°C (Buhaug, 2015; Dabelko și colab., 2013; Scheffran și colab., 2012).

Există compromisuri între politica climatică și alte aspecte ale dezvoltării care sunt determinanți cunoscuți ai conflictului și se poate evalua plauzibilitatea și importanța acestor căi către conflictul armat și violența politică. Se pot lua recentul raport SR15 și proiecțiile asociate din modelele de evaluare integrată (IAM) ca puncte de plecare privind transformările necesare pentru atingerea țintelor stricte de atenuare și interacțiunile acestora cu obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), evidențiind rezultate de la tulburări sociale la războaie în interiorul sau între state. Cu toate acestea, suntem în primul rând îngrijorați de riscurile crescute de conflict armat mai sever, deoarece această formă de violență are cele mai devastatoare efecte economice, sociale și politice, cu implicații negative asupra capacității societăților afectate de a răspunde provocărilor legate de climă. În plus, evaluăm aceste riscuri în comparație cu un viitor contrafactual în care riscurile de conflict sunt deja proiectate a fi mai mici decât în ​​prezent. Comunitatea de cercetare a climei a dezvoltat cinci scenarii cunoscute sub denumirea de căi socioeconomice partajate (SSP) care conturează diferite condiții socioeconomice viitoare plauzibile. Scenariul cel mai compatibil cu atenuarea schimbărilor climatice – SSP1 – implică, de asemenea, niveluri mult mai scăzute de conflict armat decât în ​​prezent (Hegre et al., 2016). Întrucât amploarea eforturilor de atenuare necesare pentru a limita încălzirea de la sfârșitul secolului la 1,5 °C depășesc cu mult atât răspunsurile politice observate, cât și multe analogii, probabil că pandemia COVID-19 introduce condiții care sunt la fel de mari ca cele necesare pentru acțiunile climatice (Andrijevic și colab., 2020) – se poate schița, de asemenea, o agendă de cercetare pentru a identifica mai bine legăturile dintre politica climatică și riscul de conflict armat. Se pot obține astfel informații esențiale pentru elaborarea politicilor pentru a modera aceste potențiale efecte adverse. Acțiunea climatică interacționează direct și indirect cu SDG16 – Pace, Justiție și Instituții Puternice. Există o vastă literatură privind consolidarea păcii de mediu, prin care eforturile de atenuare a schimbărilor climatice facilitează și discuțiile și negocierile care pot rezolva conflictul (Dresse et al., 2019; Ide, 2018).

O tipologie de politici climatice și căi către conflicte armate

Conflictele armate, în special revolta organizată de actori armați nestatali împotriva statului central, sunt de obicei văzute ca o reacție la nedreptate și dificultăți percepute. Cercetarea empirică a războiului civil a identificat o serie de trăsături socio-economice și politice adverse care sunt asociate sistematic cu un risc mai mare de conflict, cum ar fi sărăcia rampantă și creșterea economică slabă, inegalitățile între grupuri, privarea relativă, discriminarea și excluderea politică, instituțiile de stat iliberale și corupte, statul de drept slab, o populație mare, o vecinătate instabilă, moștenire colonială și o istorie națională violentă (Cederman și colab., 2011; Fearon & Laitin, 2003; Hegre & Sambanis, 2016). Schimbările și șocurile climatice pot informa indirect riscul de conflict prin agravarea acestor condiții, în special în societățile dependente de un sector agricol mare, sensibil la climă, deși puterea unui efect climatic detectat până în prezent este modestă în comparație cu influența principalelor factori de conflict (Koubi, 2019; Mach et al., 2019).

Într-o manieră similară, este de așteptat ca instrumentele politicii climatice să afecteze debutul, prelungirea și exacerbarea violenței politice în primul rând prin influența lor asupra performanței economice, stabilității politice și coerenței sociale a societăților. Cu toate acestea, din moment ce tendința de conflict nu este distribuită în mod egal în spațiu, rezultă că impacturile legate de atenuare reprezintă o preocupare de securitate în primul rând pentru societățile deja marcate de un risc latent ridicat de conflict, chiar dacă aceste impacturi pot fi produse ale politicilor climatice implementate în principal în societățile cu venituri mari. țări care sunt ele însele puțin probabil locuri de conflict armat. În general, există mai multe dovezi care sugerează că hazardele climatice afectează dinamica conflictului (continuare, frecvența evenimentelor etc.) decât izbucnirea conflictului. Este plauzibil ca politicile climatice să arate un model similar. Multe riscuri de conflict care decurg din atenuare sunt de așteptat să parcurgă aceleași căi ca și riscurile de conflict cauzate de climă, cum ar fi creșterea prețurilor la alimente, sărăcia și marginalizarea. Din păcate, nu putem conecta politici specifice cu faze de conflict distincte, deoarece acest lucru ar depăși baza de literatură. Cu toate acestea, suntem de acord că acest lucru este important pentru dezvoltarea viitoare a teoriei și testarea ipotezelor.

În Tabelul 1, prezentăm un set de politici și programe utilizate pentru atenuarea emisiilor de carbon, rezultatele politicilor care ar putea promova sau atenua conflictul și factorii de conflict asociați. Lista noastră de eforturi de atenuare a schimbărilor climatice, adoptată (Kolstad et al., 2014) și implicațiile lor asociate în materie de securitate este menită să surprindă căi largi, plauzibile și reprezentative, dar cu siguranță nu este exhaustivă. Această listă de politici este derivată dintr-o tipologie de instrumente de politică climatică utilizate în mod obișnuit din cel de-al 5-lea raport de evaluare al Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC). În măsura în care acest raport reprezintă cea mai autorizată sinteză și evaluare a literaturii de specialitate, credem că am identificat cele mai utilizate instrumente de politică. Accentul se pune în primul rând pe politicile interne și utilizarea politicilor internaționale, și anume compensații și permise de emisii, pentru a îndeplini obiectivele interne de atenuare; cu toate acestea, este, de asemenea, posibil să ne imaginăm și alte căi către riscul de conflict, inclusiv escaladarea dezacordurilor interstatale cu privire la împărțirea costurilor de atenuare și compensarea pentru pierderi și daune, așa cum este subliniat în Acordul de la Paris (Calliari et al., 2020). De asemenea, am limitat lista noastră de instrumente de politică la cele care vizează direct emisiile de carbon și nu includ alte politici și instrumente cu implicații pentru atenuarea schimbărilor climatice, cum ar fi politica socială.

Tabelul 1 Politici de atenuare a schimbărilor climatice cu rezultate care se leagă de căile de conflict și factorii care conduc la conflictele armate

Abordări politice Rezultatele politicilor care se leagă de căile conflictuale Determinantele conflictelor
Instrumente economice — taxe, inclusiv o taxă pe carbon/energie (internă)

Modificarea prețului relativ al bunurilor determinat de emisiile de carbon

Modificarea viabilității activităților economice determinate de emisiile de carbon

Creșterea prețurilor la alimente și combustibil

Pierderea mijloacelor de trai vizate

Efecte de distribuție adverse de-a lungul clivajelor sociale preexistente

Instrumente economice – comerțul internațional, regional de carbon și permise, inclusiv mecanismele de dezvoltare curată (CDM) și reducerea emisiilor din defrișare și degradare (REDD+)

Fluxuri financiare mari din comerțul internațional cu permise și drepturi de emisie

Modificarea viabilității activităților economice, așa cum este determinată de emisiile de carbon și cererea internațională de permise de carbon

Modificarea stimulentelor pentru utilizarea terenurilor (de exemplu, REDD+)

Corupția, căutarea de arende și activitatea economică deplasată

Distribuția inegală a beneficiilor la nivel local și internațional

Pierderea dreptului de proprietate asupra terenurilor și strămutarea, în special a grupurilor marginalizate

Instrumente economice — Subvenții

Reducerea prețului energiei regenerabile și biocombustibililor

Eliminarea subvențiilor pentru combustibilii fosili

Vulnerabilitatea crescută a consumatorilor la șocuri comerciale și de mărfuri, în special pentru importatorii importatori de alimente

Efecte adverse de distribuție

Standarde (standarde pentru combustibili cu emisii scăzute de carbon, obiective sectoriale privind energie, transport și alte sectoare cu consum mare de energie)

Creșterea prețului combustibililor fosili

Creșterea prețului anumitor bunuri sau activități (de exemplu, electricitate sau transport)

Alterarea viabilității unor activități economice specifice

Schimbarea agriculturii și a utilizării terenurilor prin stimularea producției de biocombustibili

Efectele prețurilor sunt deosebit de provocatoare pentru cei săraci

Efecte negative de distribuție directe pe sectorul vizat

Venituri reduse din turismul internațional

Pierderea veniturilor statului pentru marii exportatori de petrol

Efecte negative asupra mijloacelor de subzistență — pierderea micilor fermieri de subzistență

Furnizarea guvernamentală de bunuri sau servicii publice

Modificarea utilizării terenurilor de stat/naționale pentru programele de atenuare

Dezvoltarea infrastructurii pentru sprijinirea tehnologiilor cu emisii reduse de carbon

Sprijin pentru cercetare, dezvoltare și implementare legate de tehnologiile cu emisii reduse de carbon

Utilizarea și accesul redus la terenurile publice pentru mijloace de trai și recreere

Schimbări ale modelelor de creștere economică și oportunități de angajare cu câștigători și învinși

Referințe

  • Andrijevic, M., Schleussner, C. F., Gidden, M. J., McCollum, D. L., & Rogelj, J. (2020). COVID‐19 recovery funds dwarf clean energy investment needs. Science, 370(6514), 298–300. 10.1126/science.abc9697
  • Brown, C., Alexander, P., Arneth, A., Holman, I., & Rounsevell, M. (2019). Achievement of Paris climate goals unlikely due to time lags in the land system. Nature Climate Change, 9(3), 203–208. 10.1038/s41558-019-0400-5
  • Buhaug, H. (2015). Climate‐conflict research: Some reflections on the way forward. WIREs Climate Change, 6(3), 269–275. 10.1002/wcc.336
  • Calliari, E., Serdeczny, O., & Vanhala, L. (2020). Making sense of the politics in the climate change loss & damage debate. Global Environmental Change, 64, 102133. 10.1016/j.gloenvcha.2020.102133
  • Campagnolo, L., & Davide, M. (2019). Can the Paris deal boost SDGs achievement? An assessment of climate mitigation co‐benefits or side‐effects on poverty and inequality. World Development, 122, 96–109. 10.1016/j.worlddev.2019.05.015
  • Cederman, L.‐E., Weidmann, N. B., & Gleditsch, K. S. (2011). Horizontal inequalities and ethnonationalist civil war: A global comparison. American Political Science Review, 105, 478–495. 10.2307/41480853
  • Dabelko, G. D., Herzer, L., Null, S., Parker, M., & Sticklor, R. (2013). Backdraft: The conflict potential of climate change adaptation and mitigation (Vol. 14(2), pp. 1–60). Woodrow Wilson Center Environmental Change and Security Program Report.
  • Dresse, A., Fischhendler, I., Nielsen, J. Ø., & Zikos, D. (2019). Environmental peacebuilding: Towards a theoretical framework. Cooperation and Conflict, 54(1), 99–119. 10.1177/0010836718808331
  • Fearon, J. D., & Laitin, D. D. (2003). Ethnicity, insurgency, and civil war. American Political Science Review, 97(1), 75–90
  • Hegre, H., Buhaug, H., Calvin, K. V., Nordkvelle, J., Waldhoff, S. T., & Gilmore, E. (2016). Forecasting civil conflict along the shared socioeconomic pathways. Environmental Research Letters, 11(5), 054002. 10.1088/1748-9326/11/5/054002
  • Hegre, H., & Sambanis, N. (2016). Sensitivity analysis of empirical results on civil war onset. Journal of Conflict Resolution, 50(4), 508–535. 10.1177/0022002706289303
  • Ide, T. (2017). Research methods for exploring the links between climate change and conflict. WIREs Climate Change, 8(3), e456. 10.1002/wcc.456
  • Ide, T. (2018). Does environmental peacemaking between states work? Insights on cooperative environmental agreements and reconciliation in international rivalries. Journal of Peace Research, 55(3), 351–365. 10.1177/0022343317750216
  • Jakob, M., & Steckel, J. C. (2014). How climate change mitigation could harm development in poor countries. WIREs Climate Change, 5(2), 161–168. 10.1002/wcc.260
  • Kolstad, C., Urama, K., Broome, J., Bruvoll, A., Cariño‐Olvera, M., Fullerton, D., Gollier, C., Hanemann, W. M., Hassan, R., & Jotzo, F. (2014). Social, economic and ethical concepts and methods. Climate Change 2014: Mitigation of Climate Change. Contribution of Working Group III to the Fifth Assessment Report of the Intergovernmental Panel on Climate Change. Cambridge, UK: Cambridge University Press.
  • Koubi, V. (2019). Climate change and conflict. Annual Review of Political Science, 22(1), 343–360. 10.1146/annurev-polisci-050317-070830
  • Mach, K. J., Kraan, C. M., Adger, W. N., Buhaug, H., Burke, M., Fearon, J. D., Field, C. B., Hendrix, C. S., Kraan, C. M., Maystadt, J. F., O’Loughlin, J., Roessler, P., Scheffran, J., Schultz, K. A., & von Uexkull, N. (2019). Climate as a risk factor for armed conflict. Nature, 571(7764), 193–197. 10.1038/s41586-019-1300-6
  • Masson‐Delmotte, T., Zhai, P., Pörtner, H., Roberts, D., Skea, J., Shukla, P., Pirani, A., Moufouma‐Okia, W., Péan, C., Pidcock, R (2018). Summary for Policymakers. In: Global warming of 1.5 C. An IPCC Special Report on the impacts of global warming of 1.5 C above pre‐industrial levels and related global greenhouse gas emission pathways, in the context of strengthening the global. Geneva, Switzerland: Intergovernmental Panel on Climate Change.
  • Rogelj, J., Shindell, D., Jiang, K., Fifita, S., Forster, P., Ginzburg, V., Handa, C., Kheshgi, H., Kobayashi, S., & Kriegler, E. (2018). Mitigation pathways compatible with 1.5 C in the context of sustainable development.
  • Scheffran, J., Brzoska, M., Kominek, J., Link, P. M., & Schilling, J. (2012). Climate change and violent conflict. Science, 336(6083), 869–871. 10.1126/science.1221339
  • Schleussner, C.‐F., Rogelj, J., Schaeffer, M., Lissner, T., Licker, R., Fischer, E. M., Knutti, R., Levermann, A., Frieler, K., & Hare, W. (2016). Science and policy characteristics of the Paris agreement temperature goal. Nature Climate Change, 6(9), 827–835. 10.1038/nclimate3096
  • von Uexkull, N., & Buhaug, H. (2021). Security implications of climate change: A decade of scientific progress. Journal of Peace Research, 58(1), 3–17. 10.1177/0022343320984210

Sursa: Elisabeth A. Gilmore, Halvard Buhaug (2021) Climate mitigation policies and the potential pathways to conflict: Outlining a research agenda, în Wiley Interdiscip Rev Clim Change. 2021 Sep-Oct; 12(5): e722. DOI: 10.1002/wcc.722, PMCID: PMC8459245, PMID: 34594401, licența CC BY 4.0. Traducere și adaptare Nicolae Sfetcu

Schimbări climatice - Încălzirea globală
Schimbări climatice – Încălzirea globală

Descoperă impactul schimbărilor climatice și al încălzirii globale!

Nu a fost votat 14.32 lei19.11 lei Selectează opțiunile Acest produs are mai multe variații. Opțiunile pot fi alese în pagina produsului.
Căldura - Termodinamica fenomenologică
Căldura – Termodinamica fenomenologică

O incursiune profundă în lumea fascinantă a termodinamicii, explorând conceptele fundamentale ale căldurii și temperaturii.

Nu a fost votat 19.11 lei Selectează opțiunile Acest produs are mai multe variații. Opțiunile pot fi alese în pagina produsului.
Lumina – Optica fenomenologică
Lumina – Optica fenomenologică

Descoperă lumea fascinantă a fenomenelor optice!

Nu a fost votat 19.11 lei Selectează opțiunile Acest produs are mai multe variații. Opțiunile pot fi alese în pagina produsului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *