Recesiunea

Harta cu rata de creştere reală a PIB pentru 2009 (Ţările în culoarea maro sunt în recesiune.)

Marele balon al valorilor:

1. Rezervele în aur ale băncilor centrale – $0.845 mld.
2. M0 (bani de hârtie) – – $3.9 mld.
3. Valori tradiţionale (rezervă fracţională) ale băncilor – $39 mld.
4. Valori virtuale (shadow) ale băncilor – $62 mld.
5. Alte valori – $290 mld.
6. Bani pentru salvare (începutul 2009) – $1.9 mld.

În 2008–2009 cele mai multe ţări industrializate au intrat într-o profuncă recesiune. Complexul de cercuri vicioase care au contribuit la această criză au inclus preţurile ridicate la petrol şi la hrană, şi colapsul baloanelor imobiliare exagerat de mari din Statele Unite, care au dus la criza financiară actuală. În lume, multe bănci de investiţii şi bănci comerciale solide au avut de suferit pierderi masive care au dus chiar la faliment în unele cazuri. S-a argumentat că creşterea foarte mare a produselor şi valorilor s-a datorat perioadei extinse de credite acordate prea uşor şi că motivul principal al prăbuşirii este exlusiv financiar. Aceasta a dus la o creştere a şomajului, apărând şi alte semnale ale scăderii economice contemporane în cele mai importante economii din lume.

În decembrie 2008, Biroul Naţional de Cercetări Economice al Statelor Unite a declarata că Statele Unite este în recesiune din decembrie 2007, şi că mai mulţi economişti şi-au exprimat îngrijorarea că nu există un final previzibil al acestei scăderi până cel mai devreme în 2011. Recesiunea este cea mai grea de la Marea Depresiune din anii 1930. Mulţi economişti şi politicieni au evitat folosirea termenului depresie, acesta desemnând o scădere care durează mult timp şi are o foarte mare influenţă asupra creşterii mari a şomajului.

Începâmd cu octombrie 2008 criza financiară globală a dus la falimentul multor instituţii financiare din SUA şi Europa, ameninţând sistemul financiar global.