John Haberle (1856-1933, SUA) a fost un pictor care s-a născut și și-a petrecut cea mai mare parte a vieții în New Haven, Connecticut. A fost bine cunoscut pentru lucrările sale trompe l’oeil, cum ar fi Sertarul unui burlac: picturi atât de realiste încât „păcăleau ochiul”. (Figura) Redând cu precizie obiectele pe o suprafață bidimensională ca și cum ar fi într-un spațiu tridimensional, el a reușit să creeze o iluzie a realității menită să atragă privitorii săi, care nu au fost conștienți pentru scurt timp de trucul folosit. Recunoscând rapid că pictura era, de fapt, o aparență straniu de exactă a obiectelor reale, privitorul devine apoi participant la jocul de iluzionare al artistului.
Sertarul unui burlac. Artist: John Haberle. Sursa: Muzeul Met/Wikimedia Commons. Licență: Domeniu public
Diversele obiecte din Sertarul unui burlac, inclusiv fotografii, bancnote, cotoare de bilete de teatru, decupaje din ziare, un termometru și un pieptene de păr, care par a fi poziționate la întâmplare pe fața unui sertar de lemn, sunt interesante din punct de vedere vizual, deoarece sunt atât de realiste. Odată ce privitorul își schimbă atenția pentru a privi aceste obiecte de zi cu zi și banale – genul de lucruri pe care le scoți din buzunar la sfârșitul zilei, adesea cu intenția de a le arunca – și se gândește la ce sunt, ne întrebăm și ce ar putea însemna. Și exact asta a intenționat Haberle ca spectatorii săi să facă.
Artistul recompensează chiar și atenția acordată numeroaselor detalii din pictura sa, plasând în centru câteva detalii importante: mai multe fragmente din articole de ziar, inclusiv unul care spunea: „Un artist din New Haven a intrat în bucluc realizând bancnote prea perfecte în ulei”. Spectatorii care cunoșteau opera lui Haberle probabil că știau că afirmația era adevărată. Haberle a reprezentat frecvent bancnote în picturile sale, în ciuda faptului că fusese avertizat să înceteze să mai facă acest lucru de către Serviciul Secret al SUA, format în 1865 pentru a opri distribuirea de bani falși. Cei care i-au apreciat opera știau că lui Haberle îi plăcea să clarifice faptul că ignoră această cerere.
Sertarul unui burlac, pictat între 1890-1894, avea să se dovedească a fi ultima pictură trompe-l’oeil a artistului cu bancnote, deoarece lucrarea exigentă îi obosise ochii până la punctul în care nu mai putea picta detalii atât de fine. Unele dintre celelalte obiecte incluse de Haberle, precum și titlul lucrării în sine, par să se refere la sfârșitul unei ere. Broșura intitulată „Cum să dai un nume bebelușului”, expusă proeminent în dreapta sus, acoperă parțial cartea poștală care înfățișează un dandy elegant îmbrăcat, cu mustața sa elegantă, plasată direct deasupra unei fotografii discret acoperite a unei femei nude. Toate duc la o mică fotografie care pare a fi blocată în rama de jos (pictată), care este un portret al artistului. A fost el burlacul care cândva avea libertatea de a merge la teatru, dar care acum își asumă viața de tânăr tată? Această serie de indicii este tipică pentru umorul sec din opera lui Haber-le, aici întors împotriva lui însuși, cu o invitație deschisă pentru telespectatori să împărtășească gluma cu el.
Sursa: Sachant, Pamela; Blood, Peggy; LeMieux, Jeffery; and Tekippe, Rita, „Introduction to Art: Design, Context, and Meaning” (2016). Fine Arts Open Textbooks. 3. https://oer.galileo.usg.edu/arts-textbooks/3, licența CC BY-SA 4.0. Traducere și adaptare Nicolae Sfetcu
Descoperă mai multe la MultiMedia
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.




Lasă un răspuns