Figura 2.36 | Figură masculină nudă cu o sabie. Artist: Alexandre Cabanel. Sursa: Muzeul Met/Wikimedia Commons. Licență: CC0 1.0
Hașurarea încrucișată este utilizarea unor linii intersectate uniform distanțate care creează percepția valorii sau a luminii și întunericului. Aceste linii hașurate urmează, în general, forma unui obiect. (Figurile 2.4 și 2.36)

Figura 2.37 | Albrecht Dürer – The Sudarium. Autor: necunoscut. Sursa: Wikimedia Commons. Domeniul public
Unele linii nu sunt deloc desenate. În schimb, ele sunt implicite sau sugerate printr-o aliniere intenționată a formelor. Imaginea pătratului în interiorul cercului este un exemplu de linie implicită. (Jeffrey LeMieux, Pătrat în interiorul unui cerc, demonstrație a liniilor implicite, https://www.flickr.com/photos/24364447@N05/42806536260) Liniile care converg dincolo de marginea unei opere de artă sunt o altă metodă, deoarece implică o intersecție îndepărtată. Un al treilea exemplu de linie care nu există de fapt este linia psihică. Două persoane care se privesc una pe alta într-o operă de artă creează o linie psihică între ele.
Linia are un conținut expresiv. Prin natura sa, o linie îl obligă pe privitor să-i urmeze calea. Caracterul liniei poate controla direcția, viteza și atenția privitorului. Mișcarea unei linii poate fi curbată sau unghiulară. Poate progresa lin sau cu un ritm staccato. O linie poate fi groasă sau subțire, palidă sau îndrăzneață. Aceste calități sunt „citite” rațional și emoțional; astfel, linia poate avea un conținut expresiv și emoțional care poate fi adesea descoperit prin introspecția privitorului.
Linia nu este doar un element de design bidimensional. De exemplu, sârma este un mediu liniar care poate fi extins în trei dimensiuni. Sculpturile și portretele din sârmă ale lui Alexander Calder sunt exemple excelente ale puterii expresive a liniei în trei dimensiuni. (Acrobații, Alexander Calder: https://www.artchive.com/artwork/the-acrobats-alexander-calder-1944/) Un alt exemplu este desenul lui Pablo Picasso în spațiu cu lumină pentru fotograful Gjon Mili (1904-1984, Albania, a locuit în SUA) pentru revista Life în 1949. (Desene cu lumină, Pablo Picasso: https://www.designboom.com/art/pablo-picassos-light-drawings-from-1949/).
Sursa: Sachant, Pamela; Blood, Peggy; LeMieux, Jeffery; and Tekippe, Rita, „Introduction to Art: Design, Context, and Meaning” (2016). Fine Arts Open Textbooks. 3. https://oer.galileo.usg.edu/arts-textbooks/3, licența CC BY-SA 4.0. Traducere și adaptare Nicolae Sfetcu
Descoperă mai multe la MultiMedia
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.



Lasă un răspuns