Astăzi, 14 septembrie, creștinii ortodocși din România sărbătoresc Înălțarea Sfintei Cruci, una dintre cele mai vechi și importante sărbători din calendarul bisericesc.
Episcopul Macarie al Ierusalimului arată poporului Sfânta Cruce, Menologul împăratului Vasile al II-lea, secolul al XI-lea
În toate bisericile ortodoxe din țară au fost oficiate slujbe speciale, iar credincioșii au venit să se închine Sfintei Cruci, aducând flori și busuioc pentru a fi binecuvântate. În unele mănăstiri, procesiunile au inclus purtarea crucii în jurul bisericii, în amintirea descoperirii lemnului Sfintei Cruci de către Sfânta Împărăteasă Elena, în secolul al IV-lea.
Înălțarea Sfintei Cruci este o zi de post aspru, credincioșii abținându-se de la carne, ouă și lactate, chiar dacă sărbătoarea cade în timpul săptămânii. Este considerată o zi de aducere aminte a suferințelor Mântuitorului pe Golgota și de recunoștință pentru jertfa Sa.
Patriarhia Română a transmis un mesaj în care îndeamnă la rugăciune pentru pace și la întărirea credinței:
„Crucea este semnul iubirii lui Dumnezeu pentru oameni. Prin cinstirea ei, ne întărim nădejdea și primim puterea de a trece peste greutățile vieții.”
Pe lângă semnificația religioasă, ziua are și o puternică încărcătură tradițională în cultura populară:
- În multe zone ale țării, oamenii culeg busuioc și îl așază la icoane, considerând că are puteri tămăduitoare.
- Țăranii marchează această zi ca „Ziua Crucii”, începutul toamnei agricole – se oprește semănatul grâului de toamnă și se începe culesul viilor.
- Tradiția spune că nu este bine să se lucreze în gospodărie, pentru a fi ferit de boli și necazuri.
- În unele sate, se obișnuiește să se împartă struguri sau miere pentru pomenirea celor adormiți.
Astfel, sărbătoarea rămâne un prilej de întărire spirituală, dar și de respectare a obiceiurilor transmise din generație în generație.
Descoperă mai multe la MultiMedia
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Lasă un răspuns