Horoscop

(Un horoscop calculat pentru 1 ianuarie 2000 la 12:01:00 A.M. Eastern Standard Time în New York City, Statele Unite ale Americii (Longitudine: 074W00’23 „- Latitudine: 40N42’51”).)

Un horoscop este o diagramă astrologică sau diagramă care reprezintă pozițiile Soarelui, Lunii, planetelor, aspectelor astrologice, și unghiurilor sensibile la momentul unui eveniment, cum ar fi momentul nașterii unei persoane. Cuvântul horoscop este derivat din cuvintele grecești hõra și scopos care înseamnă „timp” „observator” (horoskopos, pl. horoskopoi, sau „cel care marchează ora.”) Alte nume frecvent utilizate pentru horoscop includ hartă astrologică, astro-hartă, hartă celestă, cosmogramă, vitasferă, radix, sau pur și simplu diagramă. Acesta este utilizat ca o metodă de divinație privind evenimente legate de punctul în timp reprezentat, iar aceasta formează baza tradițiilor horoscopice în astrologie.

În utilizarea comună, horoscopul de multe ori se referă la interpretarea unui astrolog, de obicei pe baza unui sistem de semne solare astrologice, bazat strict de poziția Soarelui la momentul nașterii, sau pe semnificația calendaristică a unui eveniment, la fel ca în astrologia chineză. În particular, multe ziare și reviste publică informaţii predictive bazate pe influențe cerești în legătură cu plasarea zodiacală a Soarelui în luna nașterii, Vârf (2 zile înainte sau după orice semn particular, o suprapunere), sau decante (luna divizată în 3 perioade de zece zile) ale lunii de naștere persoanei, identificarea semnului solar individual sau „semnul stelar” bazat pe zodiacul tropical.

Niciun studiu științific nu a arătat suport pentru acurateţea horoscoapelor, iar metodele utilizate pentru a face interpretări sunt, în general, considerate pseudo-științifice. În cadrul științific modern nu există nicio interacțiune cunoscută care ar putea fi responsabilă de transmiterea pretinsei influențe între o persoană și poziția stelelor pe cer la momentul naşterii. În plus, toate testele efectuate până în prezent, menținând metode stricte pentru a include un grup de control și opacitate adecvată între experimentatori și subiecte, nu au arătat niciun efect dincolo de pura întâmplare. Mai mult, unele teste psihologice au arătat că este posibil să se construiască descrieri ale personalităţii și să se prezică suficient de generic pentru a satisface majoritatea membrilor unui public larg simultan. Acesta este de obicei menționată ca efectul Barnum sau Forer.

Horoscopul servește ca o hartă stilizată a cerului pe o locație specifică la un anumit moment în timp. În majoritatea aplicațiilor perspectiva este geocentrică (astrologia heliocentrică fiind o excepție). Pozițiile planetelor reale (inclusiv Soarele și Luna), sunt plasate în tabel împreună cu cele ale factorilor calculaţi pur, cum ar fi nodurile lunare, vârfuri de casă, inclusiv mijlocul cerului și ascendentul, semnele zodiacale, stelele fixe și loturile. Relațiile unghiulare dintre planete în sine și alte puncte, numite aspecte, sunt determinate de obicei. Accentul și interpretarea acestor factori variază în funcție de tradiție.

Etimologie

Termenul sanscrit pentru horo este Hora (होरा) Horo -Scope este hora -. shastra (होरा -शास्त्र). Cuvântul latin horoscopus, derivând din cuvântul grec ὡρόσκοπος, „nativitate, horoscop”, literal „observator al orei [de naștere]”, din ὥρα „timp, oră” și σκόπος „observator, privitor”. În textele Orientului Mijlociu din secolul al 11-lea, cuvântul apare în forma latină. În greacă, ὡρόσκοπος în sensul de „ascendent” și ὡροσκοπία „observarea ascendentului” este în uz din timpul lui Ptolemeu (Tetrabiblos 33, 75).

Concepte în astrologia occidentală

Nativul este subiectul evenimentului (o naștere, de exemplu) fiind desemnat la un anumit moment și loc, și este considerat a fi în centrul sferei cerești.
Sfera cerească este o sferă imaginară pe care sunt proiectate zodiacul, constelațiile și planetele.
Planul de ecuator este planul ecuatorului Pământului proiectat în spațiu.
Planul eliptic este definit de orbitele pământului și soarelui. Din motive practice, planul ecuatorului și planul eliptic mențin o înclinație constantă între ele de aproximativ 23,5°.
Planul orizontului este centrat pe nativ, și este tangent la pământ la acel punct. Într-o sferă a cărui rază este infinit de mare, acest plan poate fi tratat ca aproape echivalent cu planul paralel cu centrul în centrul Pământului. Acest lucru simplifică foarte mult geometria horoscopului, dar nu ia în considerare faptul că nativul este în mișcare. Unii scriitori de astrologie au luat astfel în considerare efectele de paralaxă, dar cei mai mulţi sunt de acord că (în afară de lună), diferenţele sunt relativ minore.

Unghiuri

Există patru unghiuri primare în horoscop. Acestea sunt, în ordinea puterii:

Prima Casă (Ascendentul – Unghiul de Est)
A Zecea Casă (Medium Coeli (Mijlocul Cerului) sau M.C. – Unghiul de Nord)
A Şaptea Casă (Descendent – Unghiul de Vest)
A Patra Casă (Imum Coeli (opus Mijlocului Cerului) sau I.C. – Unghiul de Sud)

Ascendentul este cea mai estic sau răsărit de soare punct în care ecliptica și orizontul se intersectează; ascendentul și Medium Coeli sunt considerate cele mai importante unghiuri din horoscop de marea majoritate a astrologilor. În cele mai multe sisteme de divizare a caselor, ascendentul este punctul primei casei, iar Mijlocul Cerului este punctul celei de a 10-a case. Plasarea rolului de lider planetar a ascendentului, numit liderul diagramei, este, de asemenea, considerată a fi semnificativă. Punctul în partea de vest opusă diametral ascendentui se numește descendent, în mod normal punctul celei de a 7-a case, iar punctul opus lui M.C. este punctul casei a 4-a, cel mai nordic punct al diagramei, numit Imum Coeli, sau I.C.

În crearea unui horoscop ascendentul este plasat în mod tradițional în poziția „ora nouă” pe partea stângă a roții graficului (deși formatele tradiționale de grafică dreptunghiulară nu trebuie să urmeze această convenție). Pe parcursul unei zile, din cauza rotației Pământului, întregul cerc al eclipticii va trece prin ascendent și va fi majorat cu circa 1°. Această mișcare poartă numele de semnul creşterii, care este semnul zodiacal peste orizontului de răsărit în momentul nașterii. Punctul de pe ecliptică cel mai depărtat deasupra planului orizontului la momentul respectiv se numește Mijlocul Cerului, sau Medium Coeli (M.C.), plasat la „poziția ora doisprezece”, efectiv unde Soarele ar fi dacă momentul naşterii ar fi miezul zilei.

Zodiacul

(Simboluri/glife astrologice utilizate în astrologia occidentală pentru a reprezenta semnele astrologice (Zodiac))

Zodiacul, sau „cercul animalelor” este un zonă sau centură a spaţiului proiectat pe sfera cerească prin care, din punctul nostru de vedere, planetele se mișcă. O construcție geometrică simbolică este împărțit în 12 semne, fiecare de 30 de grade longitudine (făcând 360 de grade în total), cu ecliptica, calea aparentă a Soarelui, ca linia de mijloc. Zodiacul tropical folosit de cei mai mulţi astrologi occidentali își are începutul în momentul exact când Soarele traversează ecuatorul ceresc și intră în semnul zodiacal al Berbecului. Unii astrologi occidentali folosesc zodiacul sideral favorizat de astrologii indieni („jyotish”), care se bazează mai mult pe pozițiile reale ale constelațiilor pe cer, spre deosebire de zodiacul tropical care este un format mobil bazat pe anotimpuri.

Zodiacul tropical definește punctul vernal (prima zi de primăvară în emisfera nordică), ca primul grad al Berbecului, dar zodiacul sideral permite precesarea. Mulți oameni sunt confuzi în ceea ce privește diferența dintre zodiacul sideral și semnele zodiacale tropicale. Din cauza unei „abateri” a axei de rotație a Pământului pe o perioadă de aproximativ 26.000 ani (adesea numit un „mare an”), rata la care prexesează echinocțiul de primăvară în cer este de aproximativ 0°, 0 min, 50,23 secunde pe an, deriva fiind de un grad la fiecare 72 de ani. Procesiunea echinocţiilor apare astfel, la o rată de aproximativ 5 minute de arc, de un grad la fiecare 6 ani. Semnele tropicale se referă la anotimpuri și nu la stele. Iată un exemplu: o persoană născută pe, să spunem, 28 august 2002, va va afla că semnul ei solar a fost în Fecioara potrivit astrologiei occidentale (convențional semnul Soarelui este între 23 august şi 22 septembrie în fiecare an), dar Soarele la aceeași dată calendaristică a anului 2002 a fost în constelaţia Leo (unde este din 10 august 2002 și va rămâne până pe 15 septembrie, când va trece apoi în cele din urmă în Fecioara).

Merită subliniat că semnele siderale și semnele tropicale sunt ambele convenții geometrice de câte 30° fiecare, în timp ce constelațiile zodiacale sunt reprezentări vizuale ale figurilor mitologice proiectate pe sfera cerească pe baza modelelor de grupări de stele vizibile, dintre care niciuna nu ocupă cu precizie 30° din ecliptică. Deci, constelațiile și semnele nu sunt aceleași, deși din motive istorice ar putea avea aceleași nume.

De asemenea, este demn de remarcat faptul că unii astrologi nu folosesc semnele zodiacului deloc, concentrându-se în schimb mai mult pe aspectele astrologice și alte caracteristici ale horoscopului.

Semnul soarelui este semnul zodiacului în care soarele se află pentru nativ. Aceasta este singurul fapt astrologic familiar pentru majoritatea oamenilor. În cazul în care un eveniment are loc la răsăritul soarelui ascendentul şi semnul soarelui se vor confunda; alte semne de creștere pot fi apoi estimată la intervale de circa două ore pornind de acolo.

Un vârf este granița dintre două semne sau case. Pentru unii vârful include o mică parte a celor două semne sau case în cauză.

Case

Casele sunt o serie de douăsprezece diviziuni ale planului eliptic. Astrologii au creat multe sisteme de calcul ale acestor diviziuni de case. În cazul sistemului de case egale eliptica este împărțită în douăsprezece case egale de 30° fiecare. Prima Casă începe la ascendent și celelalte sunt numerotate invers acelor de ceasornic din acel moment. Primele șase case sunt, prin urmare, sub orizont, iar alte șase sunt deasupra. Pozițiile acestor case rămâne relativ fixe pentru nativ. Semnele şi planetele toate se deplasează prin cele douăsprezece case pe parcursul unei zile, iar planetele se deplasează prin semne pe parcursul unoe luni sau ani.