Internet

Termenii Internet şi internet provin din împreunarea artificială şi parţială a două cuvinte englezeşti: interconnected = interconectat şi network = reţea.

Sensurile celor 2 termeni sunt strâns înrudite, în funcţie de context:

Substantivul propriu „Internet” (scris cu majusculă) desemnează o reţea mondială unitară de calculatoare şi alte aparate cu adrese computerizate, interconectate conform protocoalelor (regulilor) de comunicare „Transmission Control Protocol” şi „Internet Protocol”, numite împreună „stiva TCP/IP”. Precursorul Internetului datează din 1965, când Agenţia pentru Proiecte de Cercetare Înaintate de Apărare – a Ministerului Apărării, Department of Defense sau DoD din SUA (Defence Advanced Research Projects Agency, en:DARPA) a creat prima reţea de computere interconectate sub numele ARPAnet.

Super-reţeaua Internet din zilele noastre, care de mult a împânzit întreg globul pământesc, a rezultat din extinderea permanentă a acestei reţele iniţiale Arpanet. Azi pe glob există un singur Internet, care însă este uriaş; el oferă utilizatorilor săi o multitudine de informaţii şi servicii precum e-mail, www, FTP, Găzduire web (web hosting) şi multe altele, unele dintre ele fiind numai contra cost.

Termenul „Internet” nu trebuie confundat cu serviciul internetic World Wide Web (www). Acesta este doar unul din multele servicii oferite pe Internet, vezi secţiunea „Aplicaţii Internet” mai jos.

Substantivul comun „internet” (scris cu minusculă) desemnează reţele speciale ce interconectează 2 sau mai multe reţele autonome aflate la mare depărtare unele faţă de altele. Un exemplu de 2 reţele mari, interconectate printr-un internet pentru care folosinţa acestui nume este justificată: reţelele SIPRNet şi FidoNet. Reţelele de tip internet nu trebuie confundate cu super-reţeaua „Internet” de mai sus.

Restul acestui articol se ocupă numai de Internet – super-reţeaua unică de răspândire mondială.

Accesul fizic la Internet

Există un şir întreg de metode de cuplare fizică a unui calculator sau aparat inteligent (smart) la Internet:

printr-un modem şi o linie de telefon şi legătură telefonică fixă, prin formarea unui anumit număr de telefon,
linie de telefon dedicată / închiriată unui singur utilizator sau unei singure firme,
legătură prin radio la un aşa-numit Active Point sau Hotspot, utilizând tehnicile WLAN sau Wi-Fi,
legătură prin radio, de la un telefon mobil (smartphone) sau de la un calculator portabil (de ex. notebook sau netbook) la antena celulară terestră, utilizând tehnicile GSM sau UMTS.

Acces prin reţeaua de telefon fixă

Accesul unui utilizator la Internet prin intermediul reţelei de telefon analogice (fixe tradiţioale): utilizatorul unui calculator cheamă programul de comunicaţie necesar, care mai întâi se conectează la modem. Modemul este o componentă a calculatorului care converteşte semnalele digitale (de transmis) în semnale analogice, care pot circula în reţeaua telefonică. Apoi modemul „formează” numărul de telefon necesar pentru a contacta pe furnizorul de conexiune – ISP. Semnalele modulate (de fapt datele) sunt transferate la punctul de livrare (Point Of Presence, POP) al ISP-ului, unde sunt preluate din sistemul telefonic şi transferate în reţeaua regională de Internet a ISP-ului. Din acest punct sistemul este în întregime digital şi se bazează pe comutarea de pachete (packet switching); în acest sistem de transmisie informaţia care trebuie transmisă este “mărunţită” în multe pachete mici, care sunt apoi transmise la destinaţie în mod independent unele de altele şi chiar pe căi diferite; sigur că la destinaţie pachetele trebuiesc reasamblate în ordinea corectă.

Acest tip de acces a rămas în urmă ca viteză şi siguranţă în funcţionare şi nu se mai utilizează aproape deloc.

Utilizare

Potrivit unui comunicat de presă al fundaţiei ECDL în 2008 aproximativ 83 % din populaţia globală nu folosea Internetul .

Potrivit unui studiu întocmit de firma de cercetare on-line InternetWorldStats, în noiembrie 2007 rata de penetrare a Internetului în România a atins nivelul de 31,4 % din totalul populaţiei, estimată la 22,27 milioane de locuitori, iar numărul de conexiuni broadband era de 1.769.300 .

Aplicaţii Internet

Aplicaţiile Internetului sunt numeroase: în primul rând afişarea de informaţii mai mult sau mai puţin statice cu formă de text, imagini şi sunete (aşa-numitele pagini web), apoi poşta electronică e-mail, transferul de fişiere de date şi informaţii, chat, video şi video on demand, telefonie şi telefonie cu imagine prin Internet, televiziune prin Internet, e-commerce, sondări de opinie, mediu pentru răspândirea ştirilor, mediu pentru toate genurile de grafică şi muzică, deschiderea unei sesiuni de lucru de la distanţă, grupuri de discuţii pe teme prestabilite, jocuri interactive prin reţea, operaţii bancare (Internet banking) şi multe, multe altele. Printre ele, World Wide Web, prescurtat WWW, deseori numit numai “web”, este la loc de vârf, deoarece este o aplicaţie multimedială şi integrativă, cu o interfaţă de utilizator (Graphic User Interface, GUI) foarte atrăgătoare din punct de vedere grafic, practică şi simplu de folosit. WWW a fost inventat de către Tim Berners-Lee în anul 1993.

Pentru folosirea tuturor aplicaţiilor din web este nevoie în general doar de un singur program multifuncţional numit browser (cuvânt englez). Exemple de browsere: MS Internet Explorer, Mozilla Firefox (provenit din Netscape Navigator), Opera, Apple Safari ş.a.

Divertisment în Internet

În Internet se află un număr imens de informaţii de cele mai diverse naturi, precum ar fi filme, videoclipuri, cărţi, aşa-numite audiobooks, muzică şi multe altele. De exemplu, o adresă web (adresă Internet) foarte cunoscută este www.youtube.com, aici putându-se găsi practic orice tip de videoclipuri. Această adresă este în acelaşi timp şi un sit web de exprimare liberă.

Marketing şi afaceri prin Internet

Odata cu dezvoltarea industriei Internetului au apărut şi activităţi conexe care oferă o alternativă sau chiar posibilitatea de a avea acces la informaţie: e-learning, audio-learning cu ajutorul audiobooks ş.a. Mai mult decât atât, ca aplicaţie a Internetului a apărut întreaga branşă numită e-commerce – comerţul electronic, prin care ofertanţii de mărfuri şi servicii dispun de o piaţă de desfacere enormă: Internetul.

Practic internetul a oferit acces la o piaţă globală multor afaceri mici şi mijlocii, care, fără aportul internetului nu ar fi avut niciodată posibilitatea de a se adresa unor clienţi la scară planetară. Astfel internetul a devenit şi un important mediu de afaceri.

Aspecte sociale

Gradul de răspândire a Internetului pe glob este uriaş: în 30 iunie 2009 aveau acces la Internet circa 1,67 miliarde de locuitori ai globului pământesc.

Pericolele Internetului

Accesul simplu şi ieftin la Internet are şi o consecinţă negativă, anume nimeni nu poate garanta corectitudinea utilizatorilor. Astfel există deja o gamă largă de programe dăunătoare, create de rău-voitori, care încep cu spionarea (invizibilă) a activităţii unui utilizator şi se termină cu furtul din contul bancar al persoanelor care nu se pricep cum să se apere.

Cenzura în Internet

Anumite state de pe glob interzic, cenzurează sau restricţionează populaţiei lor accesul la Internet în diverse domenii: politică, religie, pornografie ş.a., de exemplu Coreea de Nord, China ş.a.

Găzduire web

În Internet există o mulţime de furnizori de servicii de găzduire web (web hosting) ce pot găzdui situri web şi proiecte online. Cele mai mari firme la nivel internaţional au fost în 2008: GoDaddy, Internet AG, ThePlanet şi net@ccess.

Şi în România există numeroase firme care oferă servicii de găzduire web. De asemenea există şi o comunitate activă, Gazduire.info, formată preponderent din reprezentanţi ai acestor firme, comunitate ce are ca scop promovarea acestor servicii pe plan local.

Traducere şi adaptare din Wikipedia sub licenţă gratuită GNU.