Atacurile de dezinformare

Atacurile de dezinformare sunt campanii strategice de înșelăciune[1] care implică manipularea media și manipularea internetului,[2] pentru a disemina informații înșelătoare,[3] cu scopul de a deruta, paraliza și polariza un public.[4] Dezinformarea poate fi considerată un atac atunci când implică eforturi orchestrate și coordonate[5] pentru a construi o campanie narativă adversarială care folosește ca armă multiple strategii retorice și forme de cunoaștere – inclusiv nu numai minciuni, ci și adevăruri, jumătăți de adevăr și judecăți încărcate de valori – pentru a exploata și amplifica controversele bazate pe identitate.[6] Atacurile de dezinformare folosesc manipularea media pentru a viza mass-media, cum ar fi canalele TV și radiourile sponsorizate de stat.[7][8] Datorită utilizării tot mai mari a manipulării internetului pe rețelele de socializare,[2] acestea pot fi considerate o amenințare cibernetică.[9][10] Instrumentele digitale precum boții, algoritmii și tehnologia AI, împreună cu agenții umani, inclusiv influencerii, răspândesc și amplifică dezinformarea către populații micro-țintă pe platforme online precum Instagram, Twitter, Google, Facebook, TikTok și YouTube.[11][6]

Conform unui raport din 2018 al Comisiei Europene,[12] atacurile de dezinformare pot reprezenta amenințări la adresa guvernării democratice, prin diminuarea legitimității integrității proceselor electorale. Atacurile de dezinformare sunt folosite de și împotriva guvernelor, corporațiilor, oamenilor de știință, jurnaliștilor, activiștilor și altor persoane private.[13][14][15][16] Aceste atacuri sunt frecvent utilizate pentru a remodela atitudini și credințe, a promova o anumită agendă sau a obține anumite acțiuni din partea unui public țintă. Tacticile includ difuzarea de informații incorecte sau înșelătoare, crearea de incertitudine și subminarea legitimității surselor oficiale de informații.[17][18][19]

O arie emergentă de cercetare în domeniul dezinformării se concentrează pe contramăsurile atacurilor de dezinformare.[20][21][19] Din punct de vedere tehnologic, măsurile defensive includ aplicații de învățare automată și tehnologii blockchain care pot semnala dezinformarea pe platformele digitale.[22][18] Din punct de vedere social, se dezvoltă programe educaționale pentru a-i învăța pe oameni cum să discearnă mai bine între fapte și dezinformarea online.[23] Jurnaliștii publică recomandări pentru evaluarea surselor.[24] Din punct de vedere comercial, se propun revizuiri ale algoritmilor, publicității și practicilor influencerilor pe platformele digitale.[2] Intervențiile individuale includ acțiuni care pot fi întreprinse de indivizi pentru a-și îmbunătăți propriile abilități în gestionarea informațiilor (de exemplu, alfabetizarea media) și acțiuni individuale pentru a combate dezinformarea.

Referințe

1. Bennett, W Lance; Livingston, Steven (April 2018). „The disinformation order: Disruptive communication and the decline of democratic institutions”. European Journal of Communication. 33 (2): 122–139. doi:10.1177/0267323118760317. ISSN 0267-3231. S2CID 149557690.
2. Diaz Ruiz, Carlos (30 October 2023). „Disinformation on digital media platforms: A market-shaping approach”. New Media & Society. 27 (4): 2188–2211. doi:10.1177/14614448231207644. ISSN 1461-4448. S2CID 264816011.
3. Wardle, Claire (1 April 2023). „Misunderstanding Misinformation”. Issues in Science and Technology. 29 (3): 38–40. doi:10.58875/ZAUD1691. S2CID 257999777.
4. Fallis, Don (2015). „What Is Disinformation?”. Library Trends. 63 (3): 401–426. doi:10.1353/lib.2015.0014. hdl:2142/89818. ISSN 1559-0682. S2CID 13178809.
5. Diaz Ruiz, Carlos (2025-03-14). „The Polysemy of Disinformation: Definitions, Meanings, and Contradictions in Disinformation Research”. Market-Oriented Disinformation Research: Digital Advertising, Disinformation and Fake News on Social Media (1 ed.). London: Routledge. p. 29. doi:10.4324/9781003506676-2. ISBN 978-1-003-50667-6.
6. Diaz Ruiz, Carlos; Nilsson, Tomas (2023). „Disinformation and Echo Chambers: How Disinformation Circulates on Social Media Through Identity-Driven Controversies”. Journal of Public Policy & Marketing. 42 (1): 18–35. doi:10.1177/07439156221103852. S2CID 248934562.
7. Ajir, Media; Vailliant, Bethany (2018). „Russian Information Warfare: Implications for Deterrence Theory”. Strategic Studies Quarterly. 12 (3): 70–89. ISSN 1936-1815. JSTOR 26481910.
8. McKay, Gillian (22 June 2022). „Disinformation and Democratic Transition: A Kenyan Case Study”. Stimson Center.
9. Caramancion, Kevin Matthe (March 2020). „An Exploration of Disinformation as a Cybersecurity Threat”. 2020 3rd International Conference on Information and Computer Technologies (ICICT). pp. 440–444. doi:10.1109/ICICT50521.2020.00076. ISBN 978-1-7281-7283-5. S2CID 218651389.
10. Downes, Cathy (2018). „Strategic Blind–Spots on Cyber Threats, Vectors and Campaigns”. The Cyber Defense Review. 3 (1): 79–104. ISSN 2474-2120. JSTOR 26427378.
11. Katyal, Sonia K. (2019). „Artificial Intelligence, Advertising, and Disinformation”. Advertising & Society Quarterly. 20 (4). doi:10.1353/asr.2019.0026. ISSN 2475-1790. S2CID 213397212.
12. „Communication – Tackling online disinformation: a European approach”. European Commission. 2018-04-26. Retrieved 2023-11-15.
13. „Disinformation attacks have arrived in the corporate sector. Are you ready?”. PwC. Retrieved 6 December 2022.
14. Pertwee, Ed; Simas, Clarissa; Larson, Heidi J. (March 2022). „An epidemic of uncertainty: rumors, conspiracy theories and vaccine hesitancy”. Nature Medicine. 28 (3): 456–459. doi:10.1038/s41591-022-01728-z. ISSN 1546-170X. PMID 35273403. S2CID 247385552.
15. Gundersen, Torbjørn; Alinejad, Donya; Branch, T.Y.; Duffy, Bobby; Hewlett, Kirstie; Holst, Cathrine; Owens, Susan; Panizza, Folco; Tellmann, Silje Maria; van Dijck, José; Baghramian, Maria (17 October 2022). „A New Dark Age? Truth, Trust, and Environmental Science”. Annual Review of Environment and Resources. 47 (1): 5–29. doi:10.1146/annurev-environ-120920-015909. hdl:10852/99734. S2CID 250659393.
16. Nyst, Carly; Monaco, Nick (2018). STATE-SPONSORED TROLLING How Governments Are Deploying Disinformation as Part of Broader Digital Harassment Campaigns (PDF). Palo Alto, CA: Institute for the Future. Retrieved 21 January 2023.
17. Collado, Zaldy C.; Basco, Angelica Joyce M.; Sison, Albin A. (2020-06-26). „Falling victims to online disinformation among young Filipino people: Is human mind to blame?”. Cognition, Brain, Behavior. 24 (2): 75–91. doi:10.24193/cbb.2020.24.05. S2CID 225786653.
18. Frederick, Kara (2019). „Counterterrorism Lessons for the Digital Disinformation Fight”. The New War of Ideas: Counterterrorism Lessons for the Digital Disinformation Fight. Center for a New American Security.
19. Hornsey, Matthew J.; Lewandowsky, Stephan (November 2022). „A toolkit for understanding and addressing climate scepticism”. Nature Human Behaviour. 6 (11): 1454–1464. doi:10.1038/s41562-022-01463-y. hdl:1983/c3db005a-d941-42f1-a8e9-59296c66ec9b. ISSN 2397-3374. PMC 7615336. PMID 36385174. S2CID 253577142.
20. Nemr, Christina; Gangware, William (March 28, 2019). Weapons of Mass Distraction: Foreign State-Sponsored Disinformation in the Digital Age (PDF). Park Advisors. Retrieved 26 January 2023.
21. Lewandowsky, Stephan (1 April 2021). „Climate Change Disinformation and How to Combat It”. Annual Review of Public Health. 42 (1): 1–21. Bibcode:2021ARPH…42….1L. doi:10.1146/annurev-publhealth-090419-102409. hdl:1983/c6a6a1f8-6ba4-4a12-9829-67c14c8ae2e5. ISSN 0163-7525. PMID 33355475. S2CID 229691604. Retrieved 6 December 2022.
22. Butincu, Cristian Nicolae; Alexandrescu, Adrian (2023). „Blockchain-Based Platform to Fight Disinformation Using Crowd Wisdom and Artificial Intelligence”. Applied Sciences. 13 (10): 6088. doi:10.3390/app13106088. ISSN 2076-3417. S2CID 258758377.
23. Glisson, Lane (2019). „Breaking the Spin Cycle: Teaching Complexity in the Age of Fake News”. Portal: Libraries and the Academy. 19 (3): 461–484. doi:10.1353/pla.2019.0027. ISSN 1530-7131. S2CID 199016070.
24. Gibson, Connor (2022). Journalist Field Guide: Navigating Climate Misinformation (PDF). Climate Action Against Disinformation.

(Include texte traduse și adaptate din Wikipedia de Nicolae Sfetcu)

Intelligence Info, Volumul 4, Numărul 4, Decembrie 2025

Revista Intelligence Info este o publicație trimestrială din domeniile intelligence, geopolitică și securitate, și domenii conexe de studiu și practică. Cuprins: EDITORIAL / EDITORIAL Nicolae SFETCU Security is not just a discipline. It is a shared responsibility. Securitatea nu e … Citeşte mai mult

Nu a fost votat 9.14 lei Selectează opțiunile Acest produs are mai multe variații. Opțiunile pot fi alese în pagina produsului.

Intelligence Info, Volumul 1, Numărul 2, Decembrie 2022

Revista Intelligence Info este o publicație trimestrială din domeniile intelligence, geopolitică și securitate, și domenii conexe de studiu și practică. Cuprins: EDITORIAL Organizarea, structurile şi transformările unei organizații de intelligence, de Tiberiu Tănase INTELLIGENCE Metodologii moderne în analiza intelligence, de … Citeşte mai mult

Nu a fost votat 8.73 lei Selectează opțiunile Acest produs are mai multe variații. Opțiunile pot fi alese în pagina produsului.

Revista Intelligence Info, Volumul 1, Numărul 1, Septembrie 2022 – Rezumate

EDITORIAL Ce este intelligence-ul? Cum îl studiem?, de Tiberiu Tănase INTELLIGENCE Rolul informaţiilor într-o societate democratică, de Stan Petrescu Principii ale analizei intelligence în cadrul serviciilor secrete, afaceri și (geo)politică, de Nicolae Sfetcu Intelligence-ul românesc – trecut, prezent și viitor, … Citeşte mai mult

Nu a fost votat 0.00 lei Selectează opțiunile Acest produs are mai multe variații. Opțiunile pot fi alese în pagina produsului.