Ontologiile sunt tipuri de sisteme de organizare a cunoașterii (KOS) care sunt utilizate în relație cu tehnologiile informaționale front-end, cum ar fi „web-ul semantic”, dar care sunt, de asemenea, utilizate – în conformitate cu KOS tradiționale – pentru căutarea extragerii informațiilor (IR)/literaturii (a se vedea, de exemplu, [48]). În comparație cu sistemele de clasificare și tezaurele, acestea au în mare parte un nivel de granularitate mult mai ridicat și sunt strâns legate de cercetarea științifică reală din domeniu. În practică, acestea tind să fie mai explicite și mai precise în definițiile lor. Ontologia Foundational Model of Anatomy [49] descrie diferența dintre o ontologie anatomică și alte instrumente anatomice, cum ar fi atlase, manuale, dicționare, tezaure sau liste de termeni. În legătură cu tezaurele, este scris că: „Tezaurele își organizează conținutul în funcție de semnificația termenilor lor. Cu toate acestea, deoarece acești termeni nu sunt definiți în mod explicit, semnificațiile trebuie să fie implicate de fiecare utilizator pe baza asemănărilor și diferențelor percepute între termeni. În schimb, FMA definește în mod explicit clasele taxonomiei sale și leagă toate aceste clase printr-o ierarhie de moștenire la o singură rădăcină: Entitatea anatomică”. Comparați, totuși, acest citat cu următoarele de la [50] (p. 34): „Simbolul SN este folosit [în tezaure] pentru a reprezenta note de aplicare, care includ uneori definiții [ . . . ] Deoarece tendința este acum către estomparea diferenței dintre tezaure și băncile de date terminologice, tendința pare să fie spre creșterea numărului de definiții în tezaure. Svenonius [51] susține includerea a cât mai mult material definițional. Se pare că se acordă mai multă atenție formei de definiții. De exemplu, este sugerat un model (Hudson, 1996) [52] pentru pregătirea definițiilor logice pentru indexarea și regăsirea tezaurelor”.
Includerea a mai multe sau mai puține definiții nu ar trebui considerată ca o diferență de definiție, deoarece aceasta este o problemă de calitate care variază foarte mult între KOS individuale. Ontologiile sunt, de asemenea, în cea mai mare parte construite folosind limbaje formale, iar mulți autori consideră utilizarea unor astfel de limbaje formale o condiție necesară pentru ca un KOS să fie o ontologie.
Gruber [53] (p. 199) a scris: „Un corp de cunoștințe reprezentate formal se bazează pe o conceptualizare: obiectele, conceptele și alte entități despre care se presupune că există într-o anumită zonă de interes și relațiile care se mențin între ele ( Genesereth și Nilsson, 1987 [54]). O conceptualizare este o viziune abstractă, simplificată a lumii pe care dorim să o reprezentăm într-un anumit scop. Fiecare bază de cunoștințe, sistem bazat pe cunoștințe sau agent la nivel de cunoștințe este dedicat unei anumite conceptualizări, explicit sau implicit”. A urmat apoi o definiție larg citată:
„O ontologie este o specificație explicită a unei conceptualizări partajate”.
Aceeași definiție pare totuși să fie valabilă pentru, de exemplu, sistemele de clasificare precum tabelele periodice din fizică și chimie. (Ref. [55] (p. 42) folosește de fapt tabelul periodic ca exemplu de ontologie și scrie: „Acest exemplu este interesant pentru că este o ontologie cu mai multe fațete de subclase și pentru că include un sistem de instanțe ca și clase”). Definiția lui Gruber pare să se potrivească și taxonomiilor biologice și, prin urmare, este nespecifică. Este o ambiguitate fundamentală în utilizarea termenului „ontologie” în știința informației, deoarece este folosit atât (ca în scara semantică din figură) ca un tip specific de KOS cu anumite cerințe specifice (a se vedea, de exemplu, [56] ) cât și ca termen generic pentru alte tipuri de KOS. Urmând ideea scării semantice, aici se sugerează să se definească ontologiile ca tipuri de KOS cu cel mai mare număr de relații semantice între concepte. Cu toate acestea, este tipic pentru ontologii că acestea reprezintă adesea conexiuni între entități și proprietăți. Arhitectura ontologiei de pește (Ref. [57] p. 6), de exemplu, oferă legături între proprietatea „dispărută”, categoria de proprietate „starea de pește” și entitatea „pește”.
(Scara semantică: creșterea bogăției semantice în tipuri de sisteme de organizare a cunoștințelor)
Un alt aspect al definiției lui Gruber este controversa deja menționată despre dacă „conceptele” și „conceptualizările” ar trebui considerate unitățile în ontologii. O problemă legată de acest aspect ar trebui, totuși, menționată aici. Se presupune că ontologiile sunt adesea instrumente din care ar putea fi produse orice instrumente noi necesare în viitor. Ref. [58] (p. 59) a scris: „Ontologia Foundational Model of Anatomy (FMA) este dezvoltată pentru a satisface nevoia unei ontologii anatomice generalizabile, care poate fi utilizată și adaptată de orice aplicație bazată pe computer care necesită informații anatomice” Ei au mai scris, totuși, că FMA „este atât o teorie a anatomiei, cât și un artefact ontologic”. Ca atare, este o conceptualizare în sensul lui Gruber și, ca atare, aplicarea sa a încorporat limitări în raport cu aplicațiile bazate pe alte conceptualizări.
Ref. [59] a sugerat următoarele relații ca fiind cele mai importante pentru ontologiile biomedicale:
- este_un
- parte_a
- situat_în
- conținut_în
- adiacent la
- transformarea_a
- derivă_ din
- precedat de
- are_participant
- are_agent
Observăm extinderea exagerată a relațiilor semantice în comparație cu sistemele de clasificare și tezaurele. Se pare că nu există o limită a numărului de relații care pot fi utilizate, iar noi tipuri sunt descoperite (sau construite) atunci când se construiesc ontologii pentru noi domenii. Prin urmare, ontologiile diferă de clasificări și tezaure prin furnizarea a mult mai multe tipuri de relații semantice între concepte.
(Un recenzent anonim a sugerat că această listă a lui Smith și colab. [59] „constituie doar o cosmetizare a realității, o iluzie a realității de dragul eficienței și consecvenței”. Poate că este mai bine să spunem că este o selecție printre altele posibile. Selecții, a căror productivitate reprezintă o presupunere teoretică care are nevoie de justificare.)
Referințe
- 48. Wachter, T.; Alexopoulou, D.; Dietze, H.; Hakenberg, J.; Schroeder, M. Searching Biomedical Literature with Anatomy Ontologies. Anatomy Ontologies for Bioinformatics; Springer: London, UK, 2008; Volume 6, pp. 177-194.
- 49. The Foundational Model of Anatomy ontology (FMA). Accesibil online: http://sig.biostr.washington.edu/projects/fm/AboutFM.html (accesat pe 17 martie 2021).
- 50. Aitchison, J.; Gilchrist, A.; Bawden, D. Thesaurus Construction and Use: A Practical Manual, 4th ed.; Aslib: London, UK, 2000.
- 51. Svenonius, E. Definitional Approaches in the Design of Classification and Thesauri and Their Implications for Retrieval and Automatic Classification. In Knowledge Organization for Information Retrieval; McIlwaine, I.C., Ed.; International Federation for Information and Documentation: The Hague, The Netherlands, 1997; pp. 12-16.
- 52. Hudson, M. Preparing Terminological Definitions for Indexing and Retrieval Thesauri: A Model. Adv. Knowl. Organ. 1996, 5, 363-369.
- 53. Gruber, T.R. A Translation Approach to Portable Ontology Specifications. Knowl. Acquis. 1993, 5,199-220.
- 54. Genesereth, M.R.; Nilsson, N.J. Logical Foundations of Artificial Intelligence; Morgan Kaufmann: Los Altos, CA, USA, 1987.
- 55. Colomb, R.M. Ontology and the Semantic Web; IOS Press: Amsterdam, The Netherlands, 2007.
- 56. Soergel, D.; Lauser, B.; Liang, A.; Fisseha, F.; Keizer, J.; Katz, S. Reengineering Thesauri for New Application: The AGROVOC Example. J. Digit. Inf. 2004, 4. Accesibil online: https://journals.tdl.org/jodi/index.php/jodi/article/view/112/111 (accesat pe 17 martie 2021).
- 57. Ali, N.M.; Khan, H.A.; Amy, Y.; Then, H.; Ching, C.V.; Gaur, M.; Dhillon, S.K. Fish Ontology framework for taxonomy-based fish recognition. PeerJ 2017, 5, e3811.
- 58. Rosse, C.; Mejino, J.L.V. The Foundational Model of Anatomy Ontology. In Anatomy Ontologies for Bioinformatics: Principles and Practice; Albert, B., Duncan, D., Richard, B., Eds.; Springer: London, UK, 2008; pp. 59-117.
- 59. Smith, B.; Ceusters, W.; Klagges, B.; Kohler, J.; Kumar, A.; Lomax, J.; Mungall, C.; Neuhaus, F.; Rector, A.L.; Rosse, C. Relations in biomedical ontologies. Genome Biol. 2005, 6, R46.
Sursa: Hjørland, B. Information Retrieval and Knowledge Organization: A Perspective from the Philosophy of Science. Information 2021, 12, 135. https://doi.org/10.3390/info12030135, sub licența CC BY 4.0. Traducere și adaptare: Nicolae Sfetcu
© 2021 MultiMedia Publishing, Informații, Volumul 1
Lasă un răspuns