Atracţia fizică

Atracţia fizică este percepţia trăsăturilor fizice ale unei persoane umane individuale ca plăcută sau frumoasă. Ea poate include implicaţii diverse, precum atracţia sexuală şi fizică. Judecarea atractivităţii trăsăturilor fizice este (1) în parte universală tuturor culturilor umane, (2) în parte dependentă de cultură şi societate, şi (3) în parte o problemă de preferinţă subiectivă individuală.

În ciuda existenţei unui acord universal despre semnele frumuseţii pentru ambele genuri, oamenii atât cei heterosexuali cât şi cei homosexuali tind să acorde o importanţă mult mai mare aspectului fizic al partenerului decât femeile. Aceasta se poate explica prin psihologia evoluţionară ca o consecinţă a oamenilor ancestrali care îşi selectau partenerii pe baza caracteristicilor sexuale secundare, ca şi a indicatorilor generale de potrivire (de exemplu, trăsături simetrice), obţinând o reproductivitate mai mare ca rezultat al unei fertilităţi mai mari ai acelor parteneri, deşi aptitudinea bărbaţilor de a oferi resurse pentru moştenitori nu rezulta probabil aşa de bine din trăsăturile sale fizice. Se pare că există unele standarde universale pentru atractivitate, astfel încât evaluările privitoare la cine este sau nu atractiv nu ţin cont de cultură sau etnie.

Atracţia fizică poate avea un efect semnificativ asupra modului în care sunt judecaţi oamenii, din punctul de vedere al oportunităţilor sociale sau la locul de muncă, prietenie, comportament sexual, şi căsătorie. În multe cazuri oamenii atribuie caracteristici pozitive, precum inteligenţa sau onestitatea, persoanelor atractive, în mod inconştient. Atracţia fizică este distinctă de atracţia sexuală; oamenii văd adesea copii şi tinerii – atât oamenii cât şi animalele – ca fiind foarte atractivi din diferite motive, dar fără atracţie sexuală.

Referinţe şi bibliografie