Cafeaua în Noua Anglie colonială

Istoria cafelei în Noua Anglie colonială este atât de strâns întrețesută cu povestea hanurilor și a tavernelor că este dificil să se distingă cafenelele autentice, așa cum au fost cunoscute în Anglia, de localurile publice unde pentru cazare și unde se serveau băuturi. Cafeaua a avut o concurență puternică în vinurile impetuoase, tării, și ceaiuri importate, și, prin urmare nu a ajuns la modă printre colonialii din Noua Anglie precum în cazul londonezilor de la finele sec. XVIII și începutul sec. XVIII.

 („Râșnița de cafea” Mayflower – mojar și pistil pentru „măcinarea” cafelei pentru a face praf de cafea, adus pe Mayflower de părinții lui Peregrine White)

Deși Noua Anglie au avut propriile sale cafenele, acestea au fost de fapt taverne unde cafeaua era doar una dintre băuturile servite de patroni. „Erau”, spune Robinson, „în general, locuri de întâlnire ale celor conservatori în punctele lor de vedere cu privire la biserică și stat, fiind prieteni ai administrației de guvernământ. Astfel de persoane erau numite „curteni” de adversarii lor, disidenții si republicanii.”

Cele mai multe dintre cafenele au fost înființate în Boston, metropola Coloniei Massachusetts, și centrul social al Noii Anglii. Deși Plymouth, Salem, Chelsea, și Providence au avut taverne în care au servit cafea ele nu au atins numele și faima unora dintre cele mai celebre cafenele în Boston.

Nu este cu siguranță cunoscută data înființării primei cafenele; dar este rezonabil să presupunem că aceasta a apărut ca parte a livrărilor articolelor de uz casnic ale unui colonist (probabil între 1660 și 1670), care a luat cunoștință de acestea înainte de a pleca din Anglia. Sau poate au fost introduse de vreun ofițer britanic, care la Londra patrula pe lângă cafenelele mai celebre din a doua jumătate a secolului XVII.

Prima licență pentru cafea

Conform înregistrărilor timpurii ale orașului Boston, Dorothy Jones a fost primul autorizat să vândă „cafea și cuchaletto,” aceasta din urmă fiind ortografia din sec. al XVII-lea pentru ciocolată sau cacao. Această licență este datată 1670, și este declarată a fi prima referire scrisă la cafea în colonia Massachusetts. Nu se precizează dacă Dorothy Jones a fost un vânzător de băutură de cafea sau de „praf de cafea”, cum era cunoscută cafeaua măcinată în primele zile.

Există o întrebare cu privire la faptul dacă Dorothy Jones a fost primul care a vândut cafea ca băutură în Boston. Londonezii au cunoscut și băut cafea cu optsprezece ani înainte ca Dorothy Jones să fi primit licența pentru cafea. Oficiali guvernamentali britanici s-au deplasat frecvent pe nave de la Londra la Colonia Massachusetts, și este probabil că au adus informații și mostre de cafea pe care mica nobilime engleză o bea. Fără îndoială, de asemenea, au vorbit și despre noul stil de cafenele care au devenit populare în toate zonele din Londra. Și se poate presupune că poveștile lor au convins proprietarii de hanuri și taverne din colonialul Boston să adauge cafeaua la listele lor de băuturi.